Alex Mihai Stoenescu, despre cum îl putem acum judeca pe Nicolae Ceaușescu

Subiectul propus de colegul nostru Manu Ionescu se leagă din nou de cel mai controversat personaj politic român, Nicolae Ceaușescu. Mai precis, acum vom înțelege ce infracțiuni a comis acesta vizavi de Constituția în vigoare în 1989.

”Noi nu putem să îl judecăm pe Ceaușescu corect după legile de astăzi, nici măcar din punct de vedere al cercetării istorice, adică al adevărului istoric și al adevărului juridic.

El trebuie judecat după legile care funcționau atunci, după Constituția de atunci. numai așa vom afla dacă Ceaușescu a comis adevărate infracțiuni”, a spus Alex Mihai Stoenescu chiar de la începutul emisiunii.

”După cum știm a avut loc și un simulacru de proces în care capetele de acuzare au fost doar patru. Al cincilea punct a fost adăugat ulterior după așa zisul proces și după executarea lui Ceaușescu.

Eu am arătat în cărțile mele de către cine și când a făcut lucrul ăst ăla cu punctul cu încercarea de a fugi din țară cu un miliard cu de dolari din bănci și așa mai departe. Îl vom discuta, poate, cu altă ocazie”, a mai spus istoricul.

S-a călcat deseori pe bec

Aici, trebuie să spunem și că, din punct de vedere juridic, „procesul Ceaușescu” a avut loc prin încălcarea unor norme procesuale legale, și anume: lipsa unui act de sesizare și neînregistrarea acestui act, necomunicarea către inculpați a actului de sesizare, neefectuarea urmăririi penale și a expertizei psihiatrice în timpul urmăririi penale, nefixarea termenului de judecată, imposibilitatea alegerii apărătorilor, nerespectarea termenului de declarare a recursului și nejudecarea acestuia.

Legile românești nu permiteau aplicarea pedepsei cu moartea la mai puțin de zece zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a verdictului.

”Evenimentele din decembrie 1989 care sunt numite popular Revoluție. Uneori revoluția din Decembrie, pentru a se sublinia de fapt exact caracterul popular.

Deci nu ne referim aici la categorii istorice sau juridice sau de Drept, ci la mentalitatea, la obiceiul popular de a numi astfel acel eveniment – ”revoluție”. Noi avem de a face cu un fenomen complex, care a început la  14 Decembrie 1989 – tentativa de revoltă de la Iași, care a fost reprimată.

A venit apoi revolta reușită a manifestațiilor de la Timișoara, apoi în alte localități și la București. După aceea au urmat o serie întreagă de alte evenimente. Printre ele și lovitura militară dată de generalul Stănculescu și de Marele Stat major în dimineața zilei de 22 decembrie.

Noi, istoricii, numim acest proces un proces revoluționar. El s-a desfășurat între 14 Decembrie 1989 și 20 mai 1990. Când au avut loc primele alegeri libere din România”, a punctat Alex Stoenescu.