De la 1 octombrie se aplică formula definitivată a taxei clawback, care presupune ca cei care pun pe piață românească medicamente sau reprezentanţii legali ai acestora să plătească o contribuţie trimestrială din diferența dintre bugetul alocat de Minister pentru medicamente și consum. Încă din 2009, diversele forme ale taxei propuse de Ministerul Sănătatii au întâmpinat rezistența actorilor implicați, care acuză lipsa de sustenabilitate a taxei.
"Înțelegem nevoia pe termen scurt de a controla consumul de medicamente, dar suntem îngrijorați de lipsa predictibilității, de care orice investitor are nevoie pentru a-și pregăti bugetele și investițiile", spune Alexandra Gătej, președintele AmCham România.
Instituția, care reprezintă 300 de membri – companii americane, internationale și locale – atenționează că indiferent de domeniul în care se face o reglementare, investitorii trebuie să poată face predicții.
"Cred că mergem în directia corectă, pentru că actuala versiune este mai bună decât celelalte, însă nu este sustenabilă din punct de vedere economic”, spune Pascal Prigent, președintele Grupului de Lucru pentru Sănătate din cadrul AmCham România. Potrivit lui, una din problemele principale este aceea că producătorilor li se cere să plătească la prețul final, raportat de Casa Națională de Sănătate și nu la cel de producător.
AmCham a propus două modificări pentru actuala taxă clawback. Prima este stabilirea unui plafon maximal pe care producătorii să îl suporte din diferența dintre buget și consum. La ora actuală, producătorii trebuie să plătească 100% din diferența dintre bugetul alocat și consum. AmCham consideră mai potrivit un procent de 60% care ar trebui plătit de producători, și notează faptul că în nicio țară în care există taxa clawback, nu se plătește 100% din această diferență.
A doua modificare propusă de AmCham este ca producătorii să nu mai plătească această diferență dintre buget și consum raportat la prețul final, ci numai partea care le revine lor. "Nu vom plăti pentru ceva ce nu primim de la statul român", spune Pascal Prigent. „Nu este vorba despre o plată pe creștere, ci pe o finanțare a deficitului”, spune Florentin Scarlat, membru în Grupul de Lucru pentru Sănătate din cadrul AmCham România.
Din punct de vedere fiscal, AmCham România atrage atenția că s-ar putea ajunge la situația în care aceeași livrare de medicamente să fie supusă unei duble impozitări, aferentă perioadei de dinainte și după 1 octombrie, data la care a intrat în vigoare legea.  Mai mult, noul sistem presupune aplicarea TVA la taxa clawback, care ar duce la un nou tip de dublă taxare.
Potrivit lui Pascal Prigent, în industria farmaceutică din românia lucrează aproximativ 16.000 de oameni, care ar putea avea de suferit în eventualitatea retragerii unor companii de pe această piață, ca urmare a aplicării acestei taxe clawback.
Un studiu de impact realizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) arată că industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, dacă noua taxă clawback va fi aplicată.