Alexandru Nazare, fostul ministru al Finanțelor (PNL), susține că dacă Ministerul Finanțelor avea, într-adevăr, intenția de a taxa veniturile speculative din energie, putea face acest lucru oricând în cursul anului trecut.
”Eschivele ministrului Câciu sau mutarea responsabilităţii de la un minister la altul nu facilitează încasarea taxei de 1 miliard de euro pentru profiturile speculative ale OMV din 2022 de 10.3 miliarde de lei, cu 260% mai mari decat in 2021. Chiar, dimpotrivă! Eschivele publice împiedică încasarea taxei”, a scris acesta pe Facebook, joi seară.
Ce opțiuni a avut Ministerul de Finanțe?
Alexandru Nazare a mai spus că, dacă Ministerul de Finanțe intenționa, într-adevăr, să taxeze veniturile speculative aferente companiilor din energie (intermediarii din zona de energie sau alte domenii) o putea face oricând în cursul anului trecut şi fără aplicarea Regulamentului 1854.
”Măsura era considerata “echivalentă”, ca atare nu mai avea obligaţia transpunerii Regulamentului, ci doar a raportării măsurii echivalente până la sfârşitul anului 2022. De altfel, Regulamentul face referire la aşa numitele “măsuri echivalente” de taxare luate de statele membre din proprie iniţiativă şi precizează doar ca măsurile sa nu se suprapună”, a adăugat fostul ministru de Finanțe.
Acesta susține că Ministerul de Finante a avut, de fapt, de ales între taxarea echivalentă (pe oricare dintre CAEN-uri) şi Regulament si a ales transpunerea Regulamentului.
”Aceasta abordare anulează toate argumentele prin care ministrul Câciu reclamă că nu a fost consultat. E adevărat că o condiţie necesară pentru aceasta consultare ar fi fost prezenţa la respectiva şedinţa de Guvern in care se adopta actul normativ (…) Şi, dacă tot vorbim de consultări interministeriale, oare acestea au existat în interiorul ministerului? Puţin probabil sa fi avut loc, să fi existat o analiza temeinica, dacă rezultatul de astăzi este incert. Ministerul se ocupa de actele normative si nu ANAF-ul”, a mai spus Alexandru Nazare.
Singura soluție este să se discute cu comisia Europeană
Fostul ministru de Finanțe amintește de discuţia despre introducerea unei noi taxe de solidaritate, de 1% din cifra de afaceri, o taxa suplimentară față de taxa europeană.
”În comun, cele două au doar cuvântul “solidaritate”, dar demersul pare menit doar sa acopere eşecul aplicării taxei europene si sa distragă atenţia opiniei publice. Pai daca nici taxa europeana nu am reuşit sa o aplicam, ce credibilitate are Ministerul de Finante ca va reuşi cu o alta taxa, despre care nu ştim prea multe?! Mai mult, se pare ca gândită in aceasta forma, respectiv pana la 1% din cifra de afaceri, nici aceasta nu s-ar aplica OMV. OMV ar fi iar exceptata, daca datele sunt cele prezentate deja in conferinta de presa!
Nu sunt adeptul taxelor suplimentare, dar în aceasta speţă discutam doar de profiturile speculative, pe o perioadă clar determinată 2022-2023. Având în vedere nevoia de a scădea inflaţia, introducerea de alte taxe nu ar pune decât gaz pe foc. Cred in schimb ca ministerul de finante ar putea face mult mai mult pentru a stopa “optimizarile fiscale” pe care marile companii le practica, atât operațional cat si legislativ, nu de alta dar sunt acțiuni prinse si in programul de guvernare si ar fi mult mai eficiente decât amenințarea cu noi taxe.”, a mai spus acesta.
”În concluzie, pentru rezolvarea problemei pe fond, în speţă obţinerea miliardului de euro la buget aferent anului 2022, odată transpus Regulamentul, singura soluţie este discuţia la nivel politic cu Comisia Europeană. Doar aceasta ar putea aduce clarificările necesare pentru 2022. De ce amâna ministrul Câciu discuţia politica cu Comisia Europeana, la Bucuresti sau la Bruxelles? În lipsa acestor discuţii, nici pentru taxa aferenta anului 2023 nu este clar ce se va întâmpla, indiferent de cuantumul ei”, a conchis Alexandru Nazare.