Alexandru Pânișoară, candidatul Partidului Ecologist Român (PER) la Primăria Capitalei, a subliniat că Nicușor Dan a devenit cunoscut publicului bucureștean prin eforturile sale de a opri demolarea Halei Matache, însă, în ciuda acestui fapt, obiectivul a fost ratat.
De asemenea, în momentul în care a fost ales Primar General în 2020, Nicușor Dan a promis fonduri în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea monumentelor din București. Cu toate acestea, Pânișoară observă că aceste promisiuni nu au fost îndeplinite, iar chiar lucrările de reconstrucție a Halei Matache nu au început.
„Nicuşor Dan a devenit cunoscut publicului bucureştean pentru lupta pe care a dus-o pentru oprirea demolării Halei Matache, obiectiv care, într-un final, a fost ratat. În 2020, când a fost ales Primar General, Nicuşor a promis 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea monumentelor din Bucureşti. Vedem astăzi că aceste angajamente nu au fost respectate şi că nici măcar lucrările de reconstruire a Halei Matache nu au început”, a spus acesta.
Alexandru Pânișoară acuză că în Capitală sunt monumente neglijate
El atrage atenția asupra lipsei de dialog între administrație și Guvern, precum și proprietarii monumentelor. În opinia sa, această inabilitate administrativ-politică a dus la o deteriorare și mai accentuată a clădirilor de patrimoniu în ultimii patru ani.
Alexandru Pânișoară a evidențiat că în Capitală există numeroase monumente care sunt neglijate. Acestea au suferit degradări semnificative. Cu un total de 2.651 de monumente în Capitală, nimeni nu verifică în mod real dacă se respectă obligațiile legale pentru conservarea lor.
„Inabilitatea administrativo – politică de a dialoga cu Guvernul şi cu proprietarii monumentelor din Bucureşti a făcut ca ultimii patru ani să aducă o degradare încă şi mai accentuată a clădirilor de patrimoniu.
Există răni sângerânde pe teritoriul Capitalei: Moara lui Assan, Hotel Concordia, Casa Miclescu, Casa Oromolu, Cinema Scala sunt exemple de nepăsare şi neputinţă. În total, în Capitală, sunt 2.651 de monumente pentru care, în mod real, nimeni nu verifică dacă se respectă obligaţiile legale”, a spus acesta.
Strategie comună între Guvern și Primăria Generală
El a subliniat necesitatea unei strategii comune între Guvern și Primăria Generală pentru a salva patrimoniul orașului. Pânișoară a menționat că, în timpul activității sale la Institutul Național al Patrimoniului, a inițiat un program de parteneriat public-privat pentru restaurarea și valorificarea monumentelor istorice, evidențiind astfel importanța implicării mai multor factori în găsirea unei soluții adecvate.
Alexandru Pânișoară, ecologist convins, susține că finanțarea pentru conservarea monumentelor ar trebui să fie distribuită echitabil între trei surse principale. E vorba de proprietarii, Primăria Generală și Ministerul Culturii. În plus, consideră că Legea Monumentelor Istorice nr. 422/2001 trebuie ajustată. Ea trebuie să includă atât stimulente, cât și sancțiuni pentru proprietari. E vorba de cei care nu își îngrijesc corespunzător clădirile de patrimoniu sau le lasă în paragină.
Realitatea este că, conform raportului Ordinului Arhitecților din București, legislația actuală permite unor proprietari să abandoneze proprietățile de patrimoniu, să le lase să se deterioreze biologic sau să le expună la intemperii prin demontarea elementelor de protecție, accelerând astfel procesul de degradare. În cele din urmă, aceștia cer declasarea monumentului sau, în caz contrar, solicită demolarea imobilului ca pericol public, urmând apoi distrugerea acestuia.
Reabilitarea și modernizarea clădirilor de patrimoniu din București necesită resurse financiare considerabile
Urbanistul Alexandru Pânișoară subliniază că reabilitarea și modernizarea clădirilor de patrimoniu din București necesită resurse financiare considerabile. El a spus că aceasta e de ordinea multor miliarde de euro. Totuși, el atrage atenția că a pune întreaga povară financiară exclusiv pe umerii proprietarilor ar împiedica în mod absolut valorificarea bogăției culturale a orașului. Pânișoară argumentează că este esențială o modificare a cadrului legal, însoțită de o finanțare adecvată.
El propune ca responsabilitatea să fie distribuită între trei părți. Primăria Generală (eventual și primăriile de sector), Guvernul prin Ministerul Culturii și, eventual, Ministerul Economiei (care se ocupă și de turism), precum și proprietarii monumentelor.
Pânișoară subliniază importanța implicării tuturor acestor factori, deoarece atribuirea exclusivă a responsabilității fiecărei părți nu va aduce beneficii. El susține că responsabilitatea nu trebuie să cadă exclusiv pe stat sau pe proprietari și critică echipa condusă de Nicușor Dan și Raluca Turcan, afirmând că aceștia nu sunt în măsură să găsească fondurile necesare sau să elaboreze o strategie coerentă.
Sute de dosare de retrocedare încă se află în dezbatere
Un alt aspect critic evidențiat de reprezentantul Partidului Ecologist Român se referă la persistența a sute de dosare de retrocedare, chiar și după mai bine de 34 de ani de la Revoluție. Această situație creează incertitudine cu privire la dreptul de proprietate asupra multor imobile din București.
Conform acestuia, întârzierea în soluționarea acestor cazuri contribuie la deteriorarea monumentelor. În acest sens, încheierea acestei lungi epopei juridice, în care chiar și instituțiile din cadrul Primăriei Generale sunt implicate, este urgentă.
„Sunt multe cazuri în Bucureşti în care, şi să vrei să restaurezi o clădire monument, nu poţi, pentru că nu ştii a cui este. Funcţionarii publici sunt adesea timoraţi în a lua decizii pentru că valoarea retrocedărilor este mare. Ca să nu mai vorbim despre situaţia samsarilor de drepturi litigioase care se înşurubează în această ecuaţie şi complică mai tare lucrurile.
Cât timp statul român – în principal sistemul de Justiţie – nu rezolvă această problematică, nu vom face decât să găsim scuze. Poate ne-ar trebui anumite termene în timp în care să se pronunţe decizii judecătoreşti şi să nu aşteptăm cu anii deznodământul unor speţe”, a concluzionat Alexandru Pânişoară.
