„Cred că ar fi bine să avem modelul suedez. În Suedia acum sunt cele mai puține cazuri din Uniunea Europeană pentru că după ce au trecut de perioada inițială de adaptare, cetățenii respectă regulile fără să le impună cineva și acum au cele mai puține cazuri raportate în populație. Cu cât numărul de cazuri e mai mare, cu atât efectul unei măsuri de sănătate publică e mai mic și durează mai mult.
Trebuie să impui o măsură de sănătate publică pe care să o aplici timp mai îndelungat pentru că numărul de cazuri care se înregistrează la un moment dat este foarte foarte mare. Cu cât luăm măsurile mai târziu cu atât ele vor fi mai dure și vor dura mai mult. Un lockdown total este o măsură foarte împovorătoare din punct de vedere economic și social pentru că noi trebuie să și trăim nu putem doar să stăm în case”, a transmis Alexandru Rafila la România TV.
Ce implică modelul la care s-a referit Alexandru Rafila
Modalitatea prin care Suedia a răspuns actualului context pandemic este foarte diferită de cea a majorității statelor europene, care raportează recorduri zilnice de infectări. Aceasta este singura țară care nu a impus carantină, restricții sau purtarea obligatorie de mască și are cele mai scăzute rate de infectare.
Trebuie menționat că rata mortalității din Suedia era foarte mare în primăvară. Cele mai multe măsuri speciale de protecție au fost introduse în căminele de bătrâni, acestea fiind instituțiile cu numărul cel mai mare de victime înregistrate. Totuși, pentru restul populației au existat doar recomandări. De exemplu, purtarea măștii nu a fost niciodată o obligație, ci o recomandare.
La sfârşitul lunii septembrie, rata de infectare din Suedia era de 10 ori mai mică decât în Spania, de 6 ori comparativ cu Franța și la jumătate față de vecina Danemarca, toate aceste țării fiind printre cele care au avut cele mai dure măsuri anti-COVID.
INQUAM Photos / Alexandru Prepelita
