„Numai împreună, uniţi, autorităţi şi cetăţeni, vom putea proteja planeta şi sănătatea noastră. Criza climatică se transformă şi în crize de sănătate. Deciziile noastre, fie că sunt ele politice, sociale sau comerciale, au consecinţe directe asupra vieţii noastre şi a planetei”, a declarat Alexandru Rafila, potrivit Agerpres.

Ministerul Sănătăţii din România, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), militează pentru o bună informare a populației române despre măsurile urgente privind menţinerea sănătăţii planetei, susținând că poluarea aerului are un impact negativ atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra sănătăţii noastre.

Ministerul Sănătății din România susține că este necesară o regândire a programelor naționale privind schimbările climatice, alimentaţia, consumul de tutun, apa poluată şi salubrizarea inadecvată.

„Deşeurile medicale gestionate în condiţii nesigure prezintă numeroase riscuri pentru cadrele medicale şi pentru comunitatea din apropiere, inclusiv riscul de rănire prin înţepare cu acul, transmiterea de boli infecţioase (cum ar fi hepatita B şi C) şi inhalarea de substanţe cancerigene, generate prin arderea deşeurilor medicale din plastic.

Antibioticele şi alte antimicrobiene administrate oamenilor, animalelor şi plantelor pătrund în mediul înconjurător şi în apa potabilă sub formă de deşeuri şi ape reziduale, răspândind organisme rezistente la medicamente. Acest lucru provoacă o creştere a apariţiei aşa-numitelor superbacterii care sunt rezistente la mai multe tipuri de tratamente antimicrobiene”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Reamintim că noile date centralizate în platforma globală privind calitatea aerului IQAir, clasează România pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări europene în 2020.

România a intrat în topul celor mai poluate țări din lume

În ceea ce privește capitla țării, potrivit sursei citate, Bucureștiul a ocupat poziţia 51 la nivel mondial din acest punct de vedere, într-o ierarhie în care conduce Delhi, India, informează Greenpeace România, într-un comunicat.

Statistica mai arată că anul trecut, 84% dintre ţările monitorizate au observat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Astfel, îmbunătăţirile privind calitatea aerului în 2020, comparativ cu 2019, au fost observate în oraşe precum: Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) şi Seul (-16 %).

Totodată, la nivel mondial, doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru poluarea cu PM2.5, în 2020.

Care este situația actuală din Europa?

În ceea ce privește situația din Europa, în cursul anului trecut, aproximativ jumătate dintre oraşele europene au depăşit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5, iar cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, cu Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord şi Bulgaria în fruntea topului. În acest context, România s-a clasat pe locul 15 în clasamentul celor mai poluate ţări din Europa.

Sursa citată mai precizează că oraşele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS sunt încălcate.

Totodată, monitorizarea şi raportarea guvernamentală a calităţii aerului în Europa este relativă, în aşa fel încât în timp ce Europa de Nord şi de Vest au cele mai dense reţele de monitorizare a calităţii aerului, cu 818 oraşe acoperite, în Europa de Est şi de Sud sunt doar 616 oraşe acoperite.

„În România, autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe reţele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului.

În Bucureşti, doar una din cele 6 staţii oficiale monitorizează praful fin, şi aceea e amplasată la periferia oraşului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant”, susţine Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.