Așadar, Alexandru Rafila a declarat că Guvernul a adoptat Strategia de sănătate 2023-2030. Aceasta îşi propune, printre altele, creşterea duratei de viaţă. Acest lucru se poate face prin dezvoltarea programelor preventive.

De asemenea, ministrul a precizat că implicarea medicilor de familie este mult mai consistentă. Aceştia vor putea să pună diagnostic şi să dea tratament pacientului.

Alexandru Rafila spune că Guvernul a adoptat Strategia de sănătate 2023-2030

Declarația ministrului a venit la finalul şedinţei de Guvern.

„Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu toate strategiile sectoriale, plecând de la Planul Naţional de Control al Cancerului, continuând la deja finalizatele, dar trebuie să le şi aprobăm în curând, Strategia pentru boli cardiovasculare şi cerebrovasculare. E vorba despre alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, dar şi pentru bolile transmisibile.

Care este de fapt ideea acestei strategii? Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv creşterea duratei de viaţă în România se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din noul contract cadru care a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate şi implicarea medicilor de familie în momentul de faţă este mult mai consistentă. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie care să facă şi diagnosticul şi să dea şi tratament pacientului”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Strategia se referă şi la asigurarea sustenabilităţii sistemului din punct de vedere financiar

Ministrul Sănătății a adăugat că această strategie se referă şi la asigurarea sustenabilităţii sistemului din punct de vedere financiar şi al resursei umane.

„Este soluţia corectă care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienţii şi, pe de altă parte, asigură şi sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate. Nu în ultimul rând, această strategie are prevederi exprese referitoare la asigurarea rezilienţei şi sustenabilităţii sistemului atât din punct de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere al resurselor umane, iar creşterea colectării fondurilor de către Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate este o prioritate a acestui guvern şi prin această strategie devine o prioritate a tuturor guvernelor care vor urma”, a completat ministrul.

Acesta a fost întrebat ce se poate face în cazul celor 130 de localităţi care nu au medic de familie şi al celor peste jumătate de milion de români care nu beneficiază de medicină primară.

„În primul rând că această cifră de 500.000 de persoane se referă la populaţia acestor localităţi care nu au servicii de asistenţă medicală primară în acest moment. Asta nu înseamnă că aceşti oameni nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie într-o localitate învecinată. Mulţi dintre ei sunt înscrişi în altă localitate decât în localitatea de domiciliu, dar asta sigur că nu rezolvă problema. Problema medicinei de familie noi am abordat-o foarte serios şi dacă vă uitaţi pe numărul de locuri care au fost alocate la concursul de rezidenţiat din acest an, o să vedeţi că este cel mai mare număr de locuri de medicină de familie din istorie.

Procentul din totalul numărului de locuri care există la rezidenţiatul de la medicină corespunde sau este foarte apropiat de procentul medicilor de familie din totalul personalului medical din România, încât să existe şansa ca în trei, patru ani, pe măsură ce în rândul medicilor de familie se va reduce prin pensionare numărul lor, să existe posibilitatea înlocuirii acestor medici”, a răspuns Rafila.

Atractivitatea pentru practicarea medicinei de familie este o componentă în care ministerul nu poate face singur diferenţa

Potrivit ministrului, atractivitatea pentru practicarea medicinei de familie este o componentă în care ministerul nu poate face singur diferenţa.

„Dar atractivitatea pentru practicarea medicinei de familie este o componentă în care Ministerul Sănătăţii nu poate face singur diferenţa. Ne-am propus şi facem lucrul ăsta în mod activ, o discuţie cu organizaţiile care există în România, ale localităţilor rurale sau ale oraşelor mici, unde există deficit de medici de familie, încât ceea ce se oferă unui medic de familie ca să profeseze acolo să nu se refere strict la salariul medicului de familie, care ştiţi bine că este un salariu absolut acoperitor în momentul de faţă, ci să se referă şi la condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea medicală în sine.

Aici noi o să le dăm atribuţii tot multe încât să fie atras să practice medicina de familie, în sensul că să poată să facă diagnostic, să poată să pună diagnosticul şi să ofere o soluţie terapeutică pacienţilor, însă ceea ce ţine de oferta unei localităţi mici, care înseamnă inclusiv educaţie sau grijă pentru copii, pentru că mulţi dintre medici sau asistenţii medicali sunt femei, trebuie să aibă acolo condiţii ca să poată rezonabil să îşi îngrijească copiii, să educe copiii”, a explicat ministrul Sănătăţii.

El a adăugat că în cazul localităţilor mici o soluţie ar fi realizarea unor centre comunitare zonale.