„Grupul de lucru extins al Ministerului Sănătăţii, format din 20 de specialişti din toate domeniile, care se ocupă de pacienţii oncologici, a elaborat un material ce se poate constitui o bună bază de discuţie care poate contribui la corectarea imperfecţiunilor Planului actual de control al cancerului şi găsirea unor soluţii acceptabile pentru toţi pacienţii. Noi aşa suntem învăţaţi să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Cred că aşa este şi moral şi corect, să acordăm aceeaşi atenţie şi tratament tuturor categoriilor de pacienţi oncologici”, a afirmat Rafila.

Rafila a participat la o conferinţă organizată de Asociaţia de pacienţi cu melanom, intitulată „Inovaţia în Melanom 2023 – Împreună putem salva vieţi”.

„Melanomul malign este una din patologiile importante oncologice. E şi un semnal pentru că au fost foarte multe discuţii legate de implementarea Planului naţional de combatere şi de control al cancerului. El reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii. Prezenţa noastră aici este legată de necesitatea introducerii tuturor pacienţilor oncologici în acest plan de combatere a cancerului. Din nefericire, forma aflată în vigoare exclude categorii importante de pacienţi, mă refer la pacienţii cu melanom malign, la cei cu cancer gastric, o altă patologie importantă. Ne dorim să avem un tratament nediscriminatoriu, circuite bine definite, acces la medicaţie, acces la terapie personalizată, acces la radioterapie de înalt nivel, cum este serotaxia, pentru toţi pacienţii oncologici”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Medicii români suferă de burnout

Rafila a mai vorbit și despre studiul prezentat de Colegiul Medicilor, conform căruia medicii suferă de burnout. Ministrul susține că acest lucru nu se întâmplă în toate zonele medicale, cum e spre exemplu în cazul spitalelor de urgenţă sau unităţilor de urgenţă.

„În mod evident, există zone în care suprasolicitarea este evidentă. Nu se petrece acest lucru în toate zonele. Spitalele de urgenţă, acolo unde se prezintă foarte mulţi pacienţi, au această problemă. Sunt două elemente de luat în considerare. Unul – atractivitatea locului de muncă, pentru a putea completa personalul în zonele acestea fierbinţi, şi mai este un element la care lucrăm foarte intens, de dezvoltare a acelor servicii medicale prespitaliceşti care să scadă presiunea pe spitale”, a explicat Alexandru Rafila.

„Să ştiţi că 70 – 80 la sută din prezentările în unităţile de primiri urgenţe nu ar trebui să fie acolo, dar oamenii nu au unde să se ducă în altă parte. Reţeaua de specialitate pe care o dezvoltăm acum prin PNRR şi serviciile pe care le dezvoltăm în ambulatorii, atât la medicul de familie cât şi în ambulatoriul de specialitate, vor rezolva în timp această problemă. Lucrurile nu se pot rezolva peste noapte. E un proces”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Acesta spune că până în 2028 va fi echilibrat şi mai bine stabilit accesul la serviciile medicale.

„Cred că în următorii cinci ani putem să ajungem la un echilibru în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale în ambulatorii şi în zona de urgenţe medicale, şi întărind ambulanţa. Să nu uităm că ambulanţa oferă servicii medicale, nu doar prim-ajutor. Echipajele de pe ambulanţă sunt medicalizate şi pot oferi servicii care să evite prezentarea în urgenţele medicale”, a spus Rafila.