Creșterea PIB și Planul de combatere a cancerului, printre prioritățile Ministerului Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a vorbit luni, pe 18 decembrie, în cadrul proiectului România Inteligentă, la conferința națională „Finanțarea Sănătății în 2024 – Calea spre sustenabilitate și inovație”. Oficialul a spus care sunt prioritățile Ministerului Sănătății pentru anul viitor.

„În România avem un număr mic de contributori, la Fondul național unic de sănătate, au fost în jur de 5 milioane, acum după noile reguli fiscale numărul a ajuns la aproape 6 milioane. Sunt 800.000 de plătitori suplimentari care fuseseră exceptați până de curând, și cred că aceste soluții convergente pot să ducă într-adevăr la o creștere sustenabilă a proporției din PIB”, a declarat el.

Alexandru Rafila a menționat că România nu se bucură de un PIB extrem de mare pe cap de locuitor. În consecință, dacă ai și un procent relativ mic dintr-un PIB care nu se află printre primele în Uniunea Europeană, devine evident că cheltuielile efective în domeniul sănătății nu sunt de top.

„Dar noi avem niște priorități, avem acest plan de combatere și de control al cancerului, sperăm să îl putem demara în acest an pentru că el va fi un întreg proces”, a adăugat acesta.

Se dorește accesul la medicamente inovative

Ministrul a afirmat că pe lângă aceasta, se dorește și se susține accesul la medicamente inovative. A menționat hotărârea de guvern privind includerea moleculelor noi. Acestea au primit aprobarea prin evaluarea tehnologiilor medicale. A subliniat însă că aceasta este în prezent în procesul de avizare guvernamentală. Fără o bugetare adecvată în spate, aprobarea în sine rămâne doar o aprobare, fără a fi pusă în practică.

Alexandru Rafila a mai precizat că „aceste molecule înseamnă un efort bugetar de 800 de milioane de euro, iar acești bani trebuie să existe pentru buget”.

„Eu asta încerc să spun, că orice astfel de aprobare și orice fel de discuție legată de introducerea acestor molecule, necesită finanțare. Noi suntem de la Ministerul Sănătății și de la Casa de Asigurări de Sănătate. Toate resursele pe care le avem la dispoziție le punem în slujba pacienților. Lucrul acesta trebuie să fie foarte clar. Nu există undeva o rezervă, la Casa Națională sau la Ministerul Sănătății, pe care noi să o ținem acolo și să nu vrem să o utilizăm, și nu vrem să aprobăm noi molecule. Și nici măcar la Ministerul de Finanțe nu aș spune că este o problemă. Problema este legată de disponibilitatea finanțării acestor activități”, a explicat el.

Ministerul Sănătății a direcționat 12 miliarde de lei către CNAS în 2022

Oficialul a adăugat că anul trecut, Ministerul Sănătății a direcționat aproximativ 12 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru acoperirea cheltuielilor salariale. Cu alte cuvinte, există o sumă provenită din bugetul de stat, adăugată la ceea ce spitalul plătește conform contractului cu casa. Aceasta este transferată către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și către Casele Județene și spitale, în scopul reechilibrării și acoperirii acestor drepturi salariale.

Potrivit lui Alexandru Rafila, atunci când plătești 80% din salarii și se înregistrează creșteri ale costurilor pentru utilități și altele, partea rămasă pentru achiziționarea de medicamente, dispozitive medicale și consumabile devine redusă.

„Dar eu vă spun ce am propus noi la Ministerul Sănătății și sunt convins că și Casa Națională de Asigurări de Sănătate dorește acest lucru. Decontarea serviciilor medicale să țină cont de costul real al acestor servicii medicale. Pentru că nu discutăm despre costul serviciilor medicale dacă serviciul medical în mod real costă 1000 de lei și eu finanțez 800 de lei, înseamnă că la fiecare serviciu medical eu am un decalaj de 200 de lei.

Și atunci costul serviciilor medicale în care se include costul cu resursa umană, ori ne hotărâm și găsim un sistem prin care să plătim separat salariile, și asta poate fi o soluție, și atunci plătești serviciul medical exact costul lui, fără să includă costurile salariale. Discutăm despre acest lucru, lucrurile acestea noi le-am moștenit, sunt de când s-a înființat Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Gândiți-vă că între 2015 și 2023 nu cred că a existat o indexare a valorii acestor servicii medicale timp de vreo opt ani de zile. În vreo opt ani de zile vă asigur că multe s-au schimbat”, a spus acesta.

Ministrul Sănătății a adăugat că nu este posibil să continue plățile fără să fie stabilite criterii de performanță pentru personalul medical.

„De exemplu, dacă eu am într-un spital un chirurg care face trei operații pe lună și altul care face 50 de operații pe lună, noi îi plătim la fel. Ori această plată pe bază de performanță ar trebui să existe”, a spus el.