Cât la sută din antreprenorii care au avut un business eșuat au pornit unul nou, se întreabă Alexandru Tănase, managing partener CITR pe regiunea Transilvania? Și tot el răspunde: „Datele arată că 92% dintre cei care eșuează în afaceri se opresc, nu mai au curajul să încerce din nou. În România, eșecul antreprenorial este privit ca pe o sentință pe viață”, subliniază reprezentantul CITR, atrăgând atenția asupra faptului că trebuie acordată o a doua șansă celor care dau rateuri în primă fază.
Mai precis, conform declarațiilor sale, atunci când investitorii văd că o companie se află în dificultate, ei își retrag investițiile, însă de fiecare dată companiile au revenit pe linia de plutire datorită surselor externe, care le-au aruncat un colac de salvare. „Managerii în faliment apar drept incompetenți, iar companiile nu se însănătoșesc de la sine, e nevoie de intervenție: de investiții, de strategii de turnaround și de susținere la nivel de comunitate. Pentru a face ca redresarea a aproape jumătate din societățile de impact să fie probabilă, nu doar posibilă, trebuie să le acordăm o șansă antreprenorilor care s-au confruntat ori se confruntă cu dificultăți sau insolvență”, punctează el.
„Economia noastră este tânără, ea nu generează atât de mulți antreprenori pe câți eșuează. Odată ce prima afacere nu le-a mers, cei cu spirit antreprenorial sunt mult mai atenți la riscuri a doua oară, mai eficienți și mai dornici de reușită”, mai spune Alexandru Tănase.
În fine, cifrele spun că 3% din totalul companiilor românești reprezintă motorul economiei autohtone, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate, potrivit celei de-a treia ediții a studiului CITR Group privind evoluția societăților de impact între 2013 și 2015. Numărul acestor societăți de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în 2015. Dacă se menține acestă tendință de contracție a companiilor de impact, întreaga economie poate fi afectată, prin efect de contagiune. Toate acestea, în contextul în care România nu este capabilă să genereze suficienți antreprenori noi încât să compenseze dezechilibrul din business-ul românesc.
De cel puțin trei ani, asistăm la un paradox al economiei românești: în ciuda celei mari mari ratec de creștere din Europa, domeniul insolvenței rămâne foarte activ și tumultuos. Doar în 2016, datoriile totale ale celor 314 companii analizate și intrate în insolvență au fost de 2,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB. La nivel numeric, raportul companii sănătoase versus companii cu probleme (aflate în diferite stadii de dificultate) este aproape egal.
„Deși cele 19.564 de companii de impact reprezintă doar 3% din totalul societăților din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în România. Numărul angajaților din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 și 2015 – astfel, s-au pierdut aproximativ 19.000 de locuri de muncă”, spune Rudolf Vizental, CEO CIT Resources. Totodată, aproximativ 36% din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% – 5%, un nivel mult prea mic pentru a susține grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate acestea, 39% dintre companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o îndatorare de 70 – 100%.
„Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile și folosesc mai puțini angajați. Cu alte cuvinte, piramida economiei românești este mai înaltă, vârful mai ascuțit, iar la bază pot apărea mișcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România își pierd din relevanță, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puțin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicațiile colaterale sunt similare efectului de domino și pot afecta întreaga economie”, explică Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources.