Armenii continuă să acorde o mare importanță alfabetului lor, iar acest lucru este vizibil în Monumentul Alfabetului Armenesc, care a fost ridicat în Byurakan în 2005.

Spre deosebire de alfabetul latin, pe care majoritatea oamenilor îl cunosc, alfabetul armean conține 39 de litere.

Când alfabetul a fost creat, acesta conținea 36 de litere, dintre care 7 sunt vocale și celelalte 29 de consoane.

Mai târziu au fost adăugate trei litere, rezultând ca alfabetul armean să aibă 39 de litere.

Aceste trei litere au fost adăugate pentru a facilita scrierea traducerilor.

Fiecare dintre literele originale au o valoare numerică, ceea ce însemna că alfabetul ar putea fi folosit și pentru calcule matematice și pentru înregistrarea datelor calendaristice.

În timp ce armena scrisă a rămas mai mult sau mai puțin neschimbată de la crearea alfabetului său, armeana vorbită s-a împărțit în două dialecte distincte până în secolul al XIX-lea, adică armeana orientală și cea occidentală.

Primul era cunoscut și sub denumirea de „armeana Rusiei” și se bazează pe dialectele din Erevan și Tbilisi, capitalele Armeniei și, respectiv, Georgia, în timp ce cel de al doilea era cunoscut și sub numele de „armeana Turciei” și se bazează pe dialectul comunității armeane din Istanbul.

Conform tradiției, alfabetul a fost creat în anul 405 d.Hr. de Sfântul Mesrop Mashtots, un călugăr armean, teolog și lingvist.

Mesrop s-a născut în jurul anului 360 d.Hr. într-o familie nobilă.

Potrivit lui Koryun, unul dintre elevii și biograful lui Mesrop, sfântul era poliglot, vorbind fluent o serie de limbi, inclusiv greacă, persană și georgiană.

A studiat limbi clasice sub Sfântul Nerses I, un patriarh armean.

Potrivit lui Koryun, într-o zi, Mesrop a primit o viziune de la Dumnezeu, care l-a instruit și l-a ajutat pe sfânt în modificarea literelor antice, creând astfel cele 36 de litere ale alfabetului armean.

În povestea lui Koryun, alfabetul armean a fost reinventat dintr-un înscris mai vechi, ceea ce indică faptul că Mesrop nu a scos literele de la el.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric