Pe cele două liste, pentru Senat şi Camera Deputaţilor, „se regăsesc parlamentari care au reprezentat cu succes organizaţia şi în actuala legislatură, dar şi oameni noi, cu experienţă în mediul privat şi în societatea civilă, oameni care au contribuit prin activitatea lor la proiecte importante”, este transmis într-un comunicat al alianței.

Cine sunt candidații alianței USR PLUS București

Candidaţii clasaţi primii pentru Senat sunt: Ştefan Pălărie, Silvia Dinică, Simona Spătaru, Cristian Ghica, Anca Dragu, Florina Presadă, Vlad Alexandrescu, Adina Săniuţă, Cezar Cobianu şi Cosmin Niţu.

La Camera Deputaţilor, candidaţii clasaţi primii sunt: Claudiu Năsui, Cristina Prună, Oana Ţoiu, Cristian Seidler, Diana Buzoianu, Mihai Badea, Cătălin Teniţă, Tudor Pop, Diana Stoica, Alin Apostol, Denisa Neagu, Oana Marciana Ozmen, Alexandru Dimitriu şi Octavian Berceanu.

Trebuie menționat că procesul de desemnare a candidaţilor a fost primul în care membrii celor două partide şi-au ales candidaţii comuni.

„Cu alegerile parlamentare ajungem într-un punct crucial al efortului pe care l-am început împreună în 2019, odată cu alegerile pentru Parlamentul European. Avem ocazia să rupem încă o dată tradiţia votării răului celui mai mic odată cu aceste alegeri. După ce românii au schimbat conducerea coruptă şi închistată în trecut a marilor oraşe, este timpul pentru o schimbare profundă în Parlamentul României, acolo unde se decide direct viitorul întregii Românii”, a transmis Vlad Voiculescu, preşedintele PLUS Bucureşti.

„Cu această echipă vom pune capăt ideii de politicieni care nu visează decât cum să îşi crească puterea lor şi să o scadă pe cea a românilor. Mă bucur că am avut un proces comun de desemnare împreună cu PLUS, lucru care aduce cele două organizaţii mai aproape”, a declarat Claudiu Năsui, preşedintele USR Bucureşti.

Vlad Voiculescu, nemulțumit de rezultatul alegerilor din Sectorul 1

Liderul PLUS Bucureşti Vlad Voiculescu este de părere că la Sectorul 1 este vorba de furt pe faţă, nu de o eroare umană, iar potrivit acestuia fraudarea alegerilor se pedepseşte cu închisoare între 2 şi 7 ani.

„Asistăm la o continuare disperată a unui furt de patru ani sau putem să spunem de 20-30 de ani. Dacă în aceste alegeri şi de fapt în ultimii patru ani am văzut reclame la marile realizări ale Primăriei Generale şi ale unor primării de Sector, plătite din bani publici, până în ultima zi, până în ultimul moment, până în momentul votului, de exemplu de către Primăria Generală, deşi Biroul Electoral ne-a spus foarte clar că sunt ilegale acele reclame pe care le-aţi văzut, în care se vorbea despre mari spitale, despre consolidările extensive la nivelul Bucureştiului, ăsta a fost furt”, a declarat Vlad Voiculesc marţi la RFI.