industriilor respective, este nevoie de un capital serios de investitii pentru a asigura nivelul cerut in UE si, in cazul confectiilor, pentru a face fata concurentei produselor chinezesti. „Din cauza ca nu pot face imediat aceste investitii, firmele nu mai sunt competitive, mai ales ca unele lucreaza cu echipamente de zeci de ani“, explica Gernyi. Pana acum, per ansamblu, s-au resimtit efecte pozitive. Temerile potrivit carora un procentaj ridicat din IMM-uri vor da faliment nu s-au adeverit, asa cum explica oficialii. Acesta este, in opinia secretarului de stat in cadrul aceluiasi minister ungar, Gilyan Gyorgy, numai unul dintr-o lunga lista de euro-mituri false, printre care: intrarea masiva a produselor UE in tara, preturile necontrolabile, devalorizarea salariilor si pensiilor, folosirea surselor UE in mod necorespunzator, astfel incat Ungaria poate deveni platitor net la bugetul UE. Principala poblema cu care s-au confruntat cele 900.000 de IMM-uri ungare a fost legata de resursele pentru investitii. In primul tand, este vorba despre investitiile tehnologice, care sa le ajute sa devina mai competitive, o necesitate, dar nu o obligatie. Apoi, este vorba despre investitiile pentru implementarea sistemelor de management de calitate, acestea fiind obligatorii. Gernyi spune ca numai 5% din fabrici aveau sistemul de management al calitatii in momentul aderarii. Cat priveste gradul de informare al agentilor economici, la acest capitol oficialii se lauda ca sunt premianti. „Fara falsa modestie, am avut un program foarte bun de dezvoltare in perioada de preaderare. Acesta a functionat destul de bine pana in 2002, dar intre 2002 si 2004 s-a dezvoltat exponential. Au inceput, de asemenea, campanii intensive de informare despre reglementarile UE“, explica Gabor Gernyi. Cea mai eficienta metoda folosita a fost informarea intreprinzatorilor direct de catre institutiile de stat, camerele de comert si de agricultura, asociatiile de intreprinzatori. In acelasi timp, mai spun membrii guvernului maghiar, au colaborat bine cu administratiile locale. Aceasta pentru ca in orasele mari exista asociatii si camere de comert, dar in orasele mici administratia locala este extrem de importanta. „Am finantat elaborarea unui ghid pentru IMM, extrem de detaliat si de practic, despre ce trebuie sa stie fiecare din regulamentele UE, certificarea calitatii etc. Acesta a fost distribuit gratuit in 350.000 de exemplare“, mai spune Gernyi.O atentie sporita a fost acordata domeniilor prioritare: turismul si agricultura, si le-am acordat o atentie sporita. De asemenea, au existat si programe care finantau proiecte pentru asigurarea standardelor de mediu si de calitate, pentru mutarea sediului unor firme din locatii care nu corespundeau standardelor UE. Din 2004, de cand au inceput sa vina fondurile structurale europene, finantarile respective au fost asigurate in proportie de 70% din bani europeni. Daca in 2003 se puteaup oferi zece milioane de forinti pentru un proiect, in 2004 suma a crescut la 25 de milioane, datorita fondurilor structurale. Zona pe care oficialii au identificat-o drept cea mai problematica: introducerea unui sistem complex de certificare a calitatii pentru producatorii si comerciantii din industria alimentara. Acest sistem se numeste HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point) si este o operatiune extrem de complicata. De exemplu, intr-un magazin mic trebuie sa ai depozite separate pentru carnati, carnea de vita, carnea de pui etc. „Am avut probleme serioase. In satele unde singura sursa de aprovizionare erau magazinele mici si multe au fost inchise, acest lucru a condus la adevarate „revolutii“ in randul opiniei publice“, spune Gabor Gernyi. In total, aproximativ 150 de mici alimentare au fost inchise pana acum. Procentul de 25% din IMM-urile care au dat faliment, in doi ani, nu este neobisnuit, deoarece, comenteaza specialistii, „mortalitatea firmelor este ridicata cu sau fara apartenenta la UE“. Practic, multe se inchid, dar numarul lor este contrabalansat de cele care se infiinteaza. Lucru care ar fi de dorit sa se intample si in Romania cat mai curand.
Ce invatam de la unguri
Ungaria Romania
• O mare problema cu investitiile in sistemele de management al calitatii. Multe pot fi inchise din acest motiv.
• O mare problema cu investitiile in tehnologii performante, multe fabrici, mai ales din industria confectiilor si mobilei, nu mai sunt competitive.
• Sistemul de calitate pentru siguranta alimentara (HACCP) este complicat de implementat, lucru care a dus la inchiderea a 150 de magazine mici.
• O initiativa foarte utila: Ministerul Economiei si Transporturilor a finantat specializata pe normele europene care si distribuit gratuit un ghid referitor trebuie respectate de catre agentii economici. Aceasta initiativa este bine sa demareze cat mai curand, la nivelul institutiilor de resort sau asociatiilor de afaceri.
• Managerii firmelor trebuie sa gaseasca surse de finantare pentru sistemul de management al calitatii.
• Aceeasi problema exista acum in Romania. Este bine ca intreprinzatorii sa aiba in vedere aceste investitii.
• Si in Romania, conditiile de siguranta alimentara sunt respectate de catre foarte putine fabrici si magazine.
• In Romania, nu exista o resursa complexa la reglementarile UE.
