La nivelul Uniunii Europene sunt autorizate pentru utilizarea ca aliment şi hrană pentru animale 38 de OMG, respectiv soia modificată genetic – trei tipuri, porumb modificat genetic – 23 tipuri, bumbac modificat genetic – şapte tipuri, rapiţă modificată genetic – trei tipuri, sfeclă de zahăr modificată genetic – un tip şi cartof modificat genetic – un tip.
Autorizarea se acordă de către Comisia Europeană, ca urmare a unei opinii ştiinţifice favorabile a Autoritatăţii Europeane pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) – instituţie ştiinţifică independentă cu rol principal în evaluarea riscurilor alimentelor asupra sănătăţii umane, sănătăţii animale şi protecţiei mediului la nivelul întregii UE – însă în procesul de autorizare sunt implicate prin vot toate cele 27 de state membre.
Potrivit ANSVSA, pe teritoriul UE sunt autorizate şi pentru cultivare un tip de porumb modificat genetic şi un tip de cartof (numai utilizare industrială). Comercializarea alimentelor şi furajelor ce conţin, constau sau sunt obţinute din OMG este reglementată la nivelul UE de Regulamentele nr. 1829/2003/EC şi 1830/2003/EC.
În România, cadrul legal pentru implementarea legislaţiei europene a fost adoptat în totalitate în legislaţia naţională, sistemul de control oficial al OMG în România fiind structurat sub forma unei reţele coordonate de ANSVSA, care reuneşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor (prin Garda Naţională de Mediu) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
‘Acest sistem de control oficial, evaluat de Comisia Europeană prin intermediul a trei misiuni de evaluare în perioada 2006 – 2009 a fost apreciat ca fiind funcţional’, precizează ANSVSA.
Controalele desfăşurate de ANSVSA pe acest sector sunt reprezentate de verificarea modului în care operatorii respectă prevederile de trasabilitate şi etichetare a alimentelor şi furajelor modificate genetic, în conformitate cu legislaţia UE, pe întreg lanţul alimentar cu excepţia producţiei primare.
În cursul anului 2011, inspectorii ANSVSA au efectuat 1.203 controale şi au prelevat 324 probe pentru categoriile de produse alimentare şi furajere ce conţin constau sau sunt obţinute din soia (soia granule, şniţel sau cuburi pentru consum casnic, texturat de soia, izolat proteic de soia, făină de soia, tofu, produse din carne (salam, pate, cârnaţi), ciocolată , biscuiţi sau şrot pentru hrana animalelor). Alte 805 controale şi 334 prelevări de probe au fost efectuate pentru categoriile de alimente şi furaje ce conţin porumb (boabe de porumb, făina de porumb – mălai, floricele de porumb, fulgi de porumb, snacks – uri sau nutreţuri concentrate).
În urma neconformităţilor constatate au fost aplicate în 2011 două sancţiuni contravenţionale (3000 lei) pentru nerespectarea dispoziţiilor privind trasabilitatea.
Potrivit ANSVSA, categoriile de operatori controlaţi în anul 2011 au fost reprezentate în special de depozitele de materii prime, intermediari, fabricile de nutreţuri combinate şi procesatorii de soia, porumb şi rapiţă.
