Astmul este o afecțiune pulmonară cronică, des întâlnită, care, în momentele acute, produce dificultăți respiratorii ocazionale. Astmul afectează persoanele de toate vârstele, cu o frecvență mai mare în copilărie, dar poate să apară și la adulți. Anumite alimente sau modele alimentare sunt legate de un control mai bun al astmului. Altele ar putea înrăutăți situația. În funcție de ceea ce ați mâncat, puteți vedea efectele în câteva ore.
Mâncarea poate influența funcționarea plămânilor, cât de des avem atacuri de astm și cât de bine funcționează aparatul inhalator pentru astm. Aproximativ unu din zece australieni (2,7 milioane de persoane) suferă de astm. Astmul este a patra cea mai frecventă boală cronică (persistentă) din Australia.
Dieta poate influența simptomele astmului
Astmul este o boală inflamatorie. Când cineva este expus anumitor factori declanșatori (cum ar fi viruși respiratori, praf sau exerciții fizice), căile respiratorii care duc la plămâni devin inflamate și se îngustează.
Acest lucru face dificilă respirația în timpul a ceea ce este cunoscut sub numele de atac de astm (sau exacerbare). Cercetătorii sunt tot mai interesați de modul în care dieta poate influența simptomele astmului, inclusiv frecvența acestor atacuri.
Dieta mediteraneană, asociată cu mai puține respirații șuierătoare la copii
Dieta mediteraneană, o dietă bogată în fructe, legume și pește gras, este asociată cu mai puține respirații șuierătoare la copii, indiferent dacă au fost sau nu diagnosticați cu astm. Unele studii au descoperit că acest lucru nu a avut legătură cu indicele de masă corporală (IMC) al copiilor sau cu statutul socioeconomic. Consumul unei diete bogate în fructe și legume este important pentru adulții cu astm bronșic.
Două studii au constatat că adulții instruiți să mănânce o dietă cu puține fructe și legume (două sau mai puține porții de legume și o porție de fructe pe zi) aveau o funcție pulmonară mai proastă și de două ori mai multe șanse de a suferi un atac de astm, comparativ cu cei care consumăseră o dietă bogată în fructe și legume.
Cum poate ajuta dieta bogată în fructe și legume?
Cercetătorii cred că, astfel, oamenii consumă mai mulți antioxidanți și fibre solubile, ambele având acțiune anti-inflamatoare:
– Antioxidanții neutralizează radicalii liberi. Acestea sunt moleculele dăunătoare produse ca urmare a inflamației, care, în cele din urmă pot provoca, mai multă inflamație.
– Fibrele solubile sunt fermentate de bacteriile intestinale pentru a produce acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi acetat, propionat și butirat, care reduc inflamația.
În plus, dieta mediteraneană este bogată în acizi grași omega-3 ( să amintim doar peștele gras, cum ar fi somonul, macroul și tonul). Cu toate acestea, o analiză extinsă a analizat cinci studii care au investigat aportul de omega-3 (prin dietă sau cu un supliment) la adulții cu astm bronșic. Niciunul dintre studii nu a arătat vreun beneficiu asociat cu omega-3 pentru astm. Consumul de alimente bogate în omega-3, cum ar fi peștele gras, semințele de in, semințele de chia și nuci, are numeroase alte beneficii, cum ar fi scăderea riscului de boli de inimă.
Fără grăsimi saturate, zahăr, carne roșie!
Grăsimile saturate se găsesc în alimentele foarte procesate, cum ar fi biscuiții, cârnații, produsele de patiserie și ciocolata, precum și în alimentele tip fast-food. Dietele bogate în grăsimi saturate, plus zahărul și carnea roșie, pot agrava simptomele astmului.
De exemplu, un studiu a constatat că o dietă bogată în acest tip de alimente a crescut numărul de atacuri de astm, la adulți. Un studiu a analizat ce s-a întâmplat când adulții cu astm bronșic au avut o masă bogată în grăsimi saturate (constând din două plăcinte, o brioșă, cârnați și ouă prăjite) în comparație cu o masă săracă în grăsimi saturate. Persoanele care au mâncat o masă bogată în grăsimi saturate au avut funcția pulmonară redusă în patru ore. Tot în patru ore, dispozitivul a fost, de asemenea, mai puțin eficient, relatează The Conversation.