Mâine, 25 aprilie, este Duminica Floriilor în Calendarul Ortodox, iar românii consumă, în mod tradiţional, foarte mult peşte. Ce pericole se pot ascunde în spatele acestui aliment? La ce trebuie să fim atenţi când mergem la cumpărături, potrivit ANPC?
Duminica Floriilor este extrem de aproape, iar românii se înghesuie să-şi cumpere peşte din pieţe sau din magazine.
Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor, atenţie sporită în această perioadă
În acest context, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vine cu o serie de recomandări şi îndeamnă la o atenție sporită la achiziționarea de pește, a preparatelor din pește preambalate și a conservelor din pește.
“Vă recomandăm să nu cumpărați pește sau produse din pește din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare.
Totodată, acesta nu vă poate elibera bon de casă cu care să justificați tranzacția comercială și, astfel, riscați să achizitionați un produs neconform sau chiar nesigur, care poate să vă afecteze sănătatea”, se arată într-un mesaj postat sâmbătă dimineaţă pe pagina de Facebook a ANPC.
La ce trebuie să fiţi atenţi pentru ca peşte să nu devină un risc pentru sănătate, potrivit ANPC?
Acordați o atenție deosebită aspectului exterior al produsului, pentru a vă forma o prima apreciere asupra gradului de prospețime;
Nu achiziționați produse cu suprafața mâzguită, lipicioasă, deshidratată, cu pete de mucegai sau produse cu miros și culoare modificate, aspect de vechi etc.;
Refuzați să cumpărați pește și produse din pește dacă aveți îndoieli asupra gradului de prospețime, calitatea și modul de informare prin etichetare;
Urmăriți modul de etichetare a peștelui și a produselor din pește și nu cumpărați produse preambalate neetichetate.
Refuzați să cumpărați pește și produse din pește preambalate, pe ale căror etichete nu este înscrisă data durabilității minimale/ data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau a depășit termenul;
La cumpărarea peștelui și produselor din pește, solicitați și păstrați bonul de casă pentru a putea proba achiziția în cazul în care, în mod justificat, doriți să reclamați calitatea produsului.
Genul de produse neconforme, descoperite anii trecuţi de către inspectori
– chefal proaspăt expus la comercializare pe pat de gheață care prezenta mușchiul cu o consistență flască, burtă moale umflată – amestecat cu chefal care era proaspăt și fără deficiențe;
– crap proaspăt care prezenta semne vizibile de alterare (ochii retractați în orbite și burta moale) sau produsul era în afara datei limită de consum;
– scrumbie sărată, în vid, cu lichid în ambalaj, care din cauza devidării prezenta consistență moale și miros nespecific;
– macrou congelat cu arsuri de congelare, din cauza depozitării incorecte;
– conserve de “sardine în ulei natural” care aveau declarat pe etichetă o cantitate netă de 200 g și un conținut de pește de 120 g, adică 60%, față de minim 70% prevăzut conform normelor legale;
– conserve de „sardine în ulei vegetal”, conform declarațiilor de pe etichetă („ingrediente: sardinella gibosa 72%, apă, ulei soia 5.6%”) aveau un conținut de apă în jur de 22%, față de maximum 8% admis;
– file Pangasius cu glazură protectoare declarată de 20%, la care s-a determinat, după decongelare o proporție de glazură de peste 28%;
– cod congelat, proveniență Spania, pe a cărui etichetă se declara glazura „0”, iar în urma analizelor de laborator s-a determinat 4,99% glazura;
– produse preambalate etichetate incorect sau incomplet, fără menționarea tuturor ingredientelor și neînscrierea datei durabilității minimale pe etichetă;
– utilizarea de denumiri improprii / mențiuni menite a induce în eroare consumatorii (hering proveniență Norvegia, comercializat sub denumirea de scrumbie de Dunăre, baby hering proveniență Polonia, comercializat sub denumirea de oblet).
Nerespectarea condițiilor de depozitare și expunere la comercializare, o abatere frecvent întâlnită
– pește expus în condiții necorespunzătoare, direct pe paviment;
– pește care prezenta modificări organoleptice – solzi desprinși, consistență flască a mușchiului;
– pește și produse din pește depozitate în afara spațiului frigorific la temperatura mediului ambiant, într-un depozit neamenajat, impropriu și neautorizat;
– pește sărat (șprot și plătică) depozitat în agregat frigorific, dar care nu asigura temperatura de depozitare stabilită de producător.
Sursă foto: Dreamstime