Alegătorul român este deosebit de raţional, fără partizanate încăpăţânate, foarte greu de păcălit şi din ce în ce mai neîncrezător în "producţia de vorbe", fie ea de la politicieni sau de la mass-media, afirmă sociologul Alin Teodorescu, într-un interviu publicat de Agerpres.
Agenda publică din România are o remarcabilă stabilitate, de peste zece ani pe primul loc în agenda publică aflându-se combaterea corupţiei, apoi creşterea nivelul de trai. Sociologul menţionează că, de doi ani, publicul românesc cere trei lucruri, care au fost denumite de sociologi cele trei nule – zero deficite, zero corupţie, zero demagogie -, dar niciun politician actual nu reuşeşte să îndeplinească aceste cerinţe.
"Unii fac deficite enorme şi îndatorează ţara, alţii sunt campioni ai demagogiei, iar unii nu sunt nici demagogi, nici incompetenţi, dar sunt corupţi. De peste doi ani, niciun politician din România nu reuşeşte să obţină constant o încredere semnificativă din partea publicului", adaugă sociologul.
De asemenea, Alin Teodorescu subliniază că mass-media generează creşterea volumului de cunoştinţe, dar nu determină comportamentul electoral.
Întrebat care sunt principalele motive ale neparticipării la vot, Alin Teodorescu a răspuns: "Este o fază istorică. Se va reveni la o participare mai mare (poate 12 – 14 milioane de persoane), după ce dezinteresul faţă de politică îşi va fi epuizat atracţia". Sociologul estimează că între 8,5 şi 10,5 milioane de alegători se vor prezenta la vot, cu ocazia alegerilor parlamentare din acest an.
"Numărul persoanelor nehotărâte să vină la vot şi/ sau nehotărâte în privinţa intenţiei de vot fluctuează destul de mult în perioadele inter-electorale. Am avut situaţii în care procentul nehotărâţilor a depăşit 55%. Pe măsură însă ce se apropie data alegerilor, ponderea nehotărâţilor scade, publicul îşi precizează intenţia de a participa şi intenţia de a vota într-un fel determinat. Totuşi, trebuie să subliniem că în România votează de obicei între 8,5 şi 10,5 milioane de persoane, nu mai multe", a adăugat sociologul.
Întrebat cât de mult influenţează scandalurile de presă opţiunile de vot ale actualului electorat, Alin Teodorescu a răspuns: "În general, mass-media consideră că au o mare influenţă asupra comportamentului electoral. Este eronat. Mass-media contribuie cu informaţie la formarea unei opinii şi la cristalizarea unei atitudini. Mass-media generează creşterea volumului de cunoştinţe, dar nu determină comportamentul electoral. De altfel, se vede şi din evoluţia presei româneşti – mass-media care fac politică au audienţă mică, limitată şi fragilă. Opţiunile pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012 s-au cristalizat deja şi sunt vizibile în sondaje"