Alina Bica a fost audiată în secret
Curtea de Apel București a decis menținerea pedepsei de patru ani de închisoare pentru Alina Bica, fosta șefă DIICOT, respingând contestația la executare formulată de aceasta.
Hotărârea vine după ce instanța a anulat sentința Tribunalului București care îi reducea pedeapsa cu un an și trei luni.
Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, fiind inițial condamnată la patru ani de închisoare. Tribunalul București hotărâse anterior reducerea pedepsei cu perioada petrecută în arest preventiv și la domiciliu, atât în România, cât și în Italia și Costa Rica.
Astfel, Bica ar fi rămas cu doi ani și șapte luni de închisoare, iar mandatul de executare emis în 2019 ar fi fost anulat, emițându-se un nou mandat european de arestare pentru perioada rămasă.
Pe 9 iulie 2024, Curtea de Apel a desființat sentința Tribunalului București și a respins contestația la executare formulată de Alina Bica. Decizia este definitivă și menține pedeapsa de patru ani de închisoare.
„În baza art. 4251 alin .7 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. admite contestaţiile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Bica Alina Mihaela împotriva sentinţei penale nr. 329 din data de 22.03.2023 pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 27846/3/2020*. Desfiinţează sentinţa penală contestată şi, rejudecând: În baza art. 597 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. 1 lit. d C. proc. pen. respinge contestaţia la executare formulată de petenta-contestatoare Bica Alina Mihaela”, se arată în minuta hotărârii.
Alina Bica a argumentat că și-a finalizat pedeapsa în Italia
Audiată prin videoconferință, Alina Bica a argumentat că și-a finalizat pedeapsa în Italia. Ea spune că autoritățile române refuză să recunoască acest fapt. Drept urmare, ea este menținută pe lista fugarilor. Ea a susținut că riscă arestarea dacă părăsește Italia, din cauza mandatului de executare emis de autoritățile române.
Potrivit declarațiilor sale, autoritățile italiene au recunoscut executarea pedepsei. Procedurile în România nu au fost adaptate pentru a reflecta această realitate.
Alina Bica a subliniat că, potrivit legislației europene, odată ce a început executarea pedepsei într-un stat membru, alt stat nu mai are dreptul de a emite forme de executare pentru aceeași pedeapsă.
”La interpelarea Curţii, în sensul de a preciza dacă se află în perioada executării pedepsei aşa cum a fost recunoscută de către statul italian, contestatoarea-condamnată precizează că nu se mai află în executarea pedepsei, precizând că a finalizat executarea pedepsei în Italia”, se mai arată în dosar.
Un caz unic în justiția europeană
Cazul Alinei Bica este unul singular în justiția europeană. Deși Italia a devenit statul de executare a pedepsei în urma deciziei Curții de Apel din Bari, România continuă să impună forme de executare. Potrivit lor, Alina Bica nu și-a început executarea pedepsei pe teritoriul italian.
În Italia, Alina Bica și-a executat pedeapsa într-un regim relativ lejer. Ea a avut libertatea de a călători și de a lucra. Singura sa obligație a fost de a se prezenta la domiciliu în fiecare seară înainte de ora 21:00.
