Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, nu crede că exagerează dacă adăugă închiderea MCV pe lista proiectelor strategice de ţară, alături de aderarea României la UE și intrarea în NATO.
Alina Gorghiu vrea închiderea MCV pe lista proiectelor strategice de țară
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, crede că ar trebui trecută închiderea MCV în lista proiectelor strategice de ţară, alături de aderarea României la UE și intrarea în NATO, fiind convinsă că lista va continua cu aderarea României la OCDE şi intrarea ei în Spaţiul Schengen.
Potrivit ei, acum, intrăm într-o nouă cursă, „la următorul nivel, mult mai rafinat, cu provocări care se vor suprapune pe perioade politice şi sociale complicate, inclusiv război la graniţă.” Pe agendă, sunt trecute reformele indicate în raportul privind statul de drept, evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile Justiţiei, asigurarea resursei umane necesare sistemului judiciar, identificarea de soluţii pentru a evita durata excesivă a proceselor, un nou cod al integrităţii, digitalizare, reforme din PNRR, educaţie juridică în şcoli.
„Nu puteam găsi un alt cadru mai potrivit ca acesta pentru a marca un obiectiv strategic de ţară, după şaptesprezece ani de cursă continuă. MCV este, de astăzi, oficial, de domeniul trecutului, prin decizia publicată acum o oră de Comisia Europeană! Mulţumesc sistemului judiciar, în ansamblu, pentru închiderea acestui mecanism care a avut un rol cheie în reformarea justiţiei româneşti.
Mulţumesc, de asemenea, tuturor celor care au contribuit real pentru atingerea acestei borne: Preşedintelui României, Guvernului, Parlamentului, Ministerului Justiţiei, Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, diplomaţilor şi tuturor celorlalte instituţii”, a declarat Alina Gorghiu în cadrul reuniunii „Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei.
Sistemul judiciar va rămâne un factor de progres şi un element esenţial în democraţia românească
În prezent, ea are convingerea că sistemul judiciar va rămâne un factor de progres şi un element esenţial în democraţia românească. Dialogul, respectul, promovarea unei legislaţii bune, comunicarea constantă cu forurile europene, promovarea intereselor sistemului judiciar, acestea sunt obiectivele ei, ca ministră a justiţiei.
Ritmul reformelor trebuie menţinut pentru a fi siguri că justiţia, ca serviciu public, este în folosul cetăţeanului. Actul de justiţie din România înseamnă multă responsabilitate din partea noastră, a tuturor, mai ales că, din acest moment, este privit la fel ca sistemul de justiţie din orice stat european.
„Un stat puternic are nevoie de o justiţie puternică!”, a reamintit ea.