Se depun eforturi pentru aducerea fugarilor condamnați în țară

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a subliniat că Guvernul român depune eforturi semnificative pentru repatrierea fugarilor condamnați la închisoare, menționând că doar în acest an au fost aduși înapoi în țară peste 1.000 de astfel de infractori.

„Din momentul în care am ajuns la minister, am luat-o ca pe o prioritate de mandat (situația fugarilor – n.r.)”, a spus Gorghiu, vineri seară, la TVR Info.

Ministrul a spus că nu este relevant cum se numește individul, fie că este Cherecheș, Prina, Vâlcov, Popescu sau Ionescu. Perspectiva sa este că orice persoană fugită reprezintă un individ condamnat la executarea pedepsei cu închisoarea în România, iar statul român trebuie să depună toate eforturile pentru a-l readuce în sistemul penitenciar.

„E maniera simplă prin care un stat face Justiţie până la capăt”, a mai precizat ea.

Au fost aduși aproape doi fugari pe zi anul acesta

Ministrul Justiției a declarat că în acest an, au fost aduși înapoi peste 1.000 de fugari. Din aceștia, aproximativ 700 sunt fugari în sensul clasic, iar în jur de 300 sunt persoane care au comis infracțiuni în afara țării și vin să-și execute pedeapsa în sistemul penitenciar din România.

Ea a subliniat că, raportându-se la cei 700 de fugari aduși înapoi până în prezent, de la începutul anului, statul român a reușit să aducă cam doi fugari pe zi.

„Sigur că face deliciul presei să vorbeşti de nume sonore, dar eu vă spun că sunt infractori condamnaţi la pedeapsa cu închisoare care au săvârşit mari atrocităţi şi nenorociri şi au avut pedepse foarte mari cu condamnare pe care după ani de zile reuşim să îi aducem înapoi”, a mai afirmat ministrul Justiţiei.

În ceea ce-i privește pe cei care au reușit să fugă și nu au fost aduși, Gorghiu a transmis că „nu îi uităm, nici peste un an, nici peste doi, nici peste trei. Îi vom aduce înapoi în ţară”.

Alina Gorghiu, detalii despre cazul lui Cătălin Cherecheș

Referitor la fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, autoritățile germane au solicitat informații despre condițiile din penitenciarele românești, iar în cazul lui Paul de România, statul român a formulat un recurs.

Ea a explicat că orice persoane condamnați și fugari poate veni să-și execute pedeapsa în condițiile europene, iar răspunsul a fost trimis instanței din Germania. Mai departe, procesul depinde de instanțele germane, de calendarul și termenele stabilite de acestea pentru a judeca dosarul.

Ministerul Justiției și statul român nu sunt părți în proces, având doar posibilitatea de a face solicitări de extrădare sau de a cere predarea fugarului pe baza mandatului european de arestare.

„Noi avem posibilitatea să facem acea solicitare de extrădare sau să cerem predarea fugarului în baza mandatului european de arestare, dar mai mult decât atât nu avem ce să facem”, a spus Gorghiu.

Discuții cu omologul său din Italia

Alina Gorghiu a afirmat că există excepții în Italia, menționând că s-a întâlnit cu ministrul italian al Justiției la o conferință ONU anticorupție în SUA, la Atlanta, unde au discutat despre cooperarea judiciară. Ea a subliniat că nu poate discuta cazuri punctuale, dar au abordat tema încrederii reciproce și necesitatea unei cooperări judiciare eficiente.

Ministrul a menționat că Italia a predat un număr semnificativ de fugari în ultima perioadă și că nu mai sunt multe dezbateri pe această temă.

Ce se întâmplă în cazul lui Paul de România?

Legat de cazul lui Paul de România, care se află în Franța, deși a fost condamnat în România, ministrul Justiției a explicat că statul român a făcut recurs.

„S-a făcut recurs (…) au invocat faptul că a fost ilegal compus completul de judecată şi anume că unul dintre magistraţii din completul de la Înalta Curte nu ar fi depus jurământul cu 25 de ani în urmă sau 20 de ani în urmă”, a explicat Gorghiu.

Ministrul Justiției speră că, în recursul înaintat de Parchet, vor reuși să convingă autoritățile din Franța că, în ciuda faptului că nu există un document fizic care să ateste depunerea jurământului, există soluții pentru a demonstra că acel judecător a fost într-adevăr magistrat.

Alina Gorghiu a dat asigurări că vor depune toate eforturile necesare pentru a obține predarea sa pentru fapte de corupție, menționând că acesta este unul dintre puținele cazuri din Franța în care instanța a refuzat predarea.