Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, dă asigurări că măsurile fiscale, care vizează magistrații români și sistemul justiției, vor fi atent analizate, împreună cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat vineri, 11 august 2023, că a discutat personal cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, despre măsurile fiscale ce vizează sistemul justiției din România, după ce a discutat personal cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General, DNA și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), avertizând-o că măsurile respective „ar fi putut să genereze disfuncţionalităţi majore în activitatea întregului sistem de justiţie”.
Ea a oferit asigurări tuturor părţilor implicate că va exista o analiză nuanţată legată de măsurile fiscale care vor fi stipulate în ordonanța de urgență care vizează magistraţii români şi sistemul justiției. Din punctul ei de vedere, ajustările aduse ordonanţei de urgenţă privind măsurile de echilibrare bugetară trebuie realizate nuanţat, ci nu abordate „la nivelul pauşal”.
„Am transmis opinia mea domnului ministru al Finanţelor. Am şi avut o discuţie cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, pe concluziile pe care noi le-am sintetizat ca urmare a discuţiilor pe care noi le-am avut în tot acest răstimp cu Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetul general, DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi am ajuns, împreună cu ministrul Finanţelor, la concluzia că aceste propuneri iniţiale ar fi putut să genereze disfuncţionalităţi majore în activitatea întregului sistem de justiţie.
De aceea i-am asigurat pe toţi, ca urmare a acestui dialog constructiv pe care l-am avut, că va exista o analiză nuanţată în ceea ce priveşte măsurile care se vor lua pe sistemul de justiţie. Problema care s-a pus în acest dialog nu a privit sistemul judiciar prin ochii sistemului judiciar, ci beneficiul sau încurcăturile pe care le pot genera din perspectiva justiţiabilului, din perspectiva milioanelor de români care îşi caută dreptatea în instanţele din România, în Parchetele din România. Este foarte important să discutăm despre toate aceste lucruri vorbind despre efectele concrete pe care măsurile le-ar putea avea asupra actului de justiţie şi vreau să vă dau nişte cifre”, a declarat ea, vineri, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Arad.
La nivelul instanţelor judecătoreşti, sunt peste 1.000 de posturi vacante
„La nivelul instanţelor judecătoreşti avem vacante 1.127 de posturi de judecători din totalul de 5.065 de posturi, iar la nivelul Parchetelor din România avem vacante 903 posturi de procurori dintr-un total de 3.040. Per total, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător şi aproximativ 30% din posturile de procuror.
Însă, şi aici vine acea virgulă importantă, un număr semnificativ de instanţe şi Parchete din România funcţionează la momentul acesta cu mai puţin de jumătate din personalul aferent schemelor de personal actuale care şi aşa sunt subdimensionate. Posturile vacante actualmente în sistemul de justiţie, vreau să porniţi de la premisa că nu reprezintă un surplus de care instituţiile menţionate s-ar putea dispensa, ci constituie expresia multiplelor crize prin care s-a trecut în acest sistem.
Dacă noi am renunţa la aceste posturi vacante, vă dau un exemplu, încărcătura pe fiecare instanţă, pe fiecare Parchet ar fi una mult mai mare şi consecinţele le puteţi imagina fără să facem foarte multă dezbatere pe acest subiect, un termen mult mai mare în care se poate identifica o soluţie în dosar, foarte multe dosare prescrise, fie în fază de urmărire penală, fie în fază de judecată, nemulţumiri pe bandă rulantă din partea cetăţenilor, închiderea unor Parchete sau închiderea unor judecătorii care ar însemna îngrădirea accesului liber la justiţie”, a adăugat ministrul Justiţiei.