societatea nationala de cai ferate, al treilea director din acest an al companiei aeriene. Cimoli a fost ales pentru ca a reusit sa redreseze societatea de cai ferate, care inregistra pierderi de 1,9 miliarde de euro in 1996, cand a sosit el la conducere. Dupa o serie de disponibilizari, societatea a incheiat ultimii trei ani cu profit. Pana aici, Cimoli trebuie sa se lupte cu morile de vant. Aflat foarte aproape de faliment, transportatorul italian, detinut in proportie de 62% de Trezoreria sta
societatea nationala de cai ferate, al treilea director din acest an al companiei aeriene. Cimoli a fost ales pentru ca a reusit sa redreseze societatea de cai ferate, care inregistra pierderi de 1,9 miliarde de euro in 1996, cand a sosit el la conducere. Dupa o serie de disponibilizari, societatea a incheiat ultimii trei ani cu profit. Pana aici, Cimoli trebuie sa se lupte cu morile de vant. Aflat foarte aproape de faliment, transportatorul italian, detinut in proportie de 62% de Trezoreria statului, are nevoie urgent de o restructurare drastica. Conform planurilor intocmite pana acum, ar trebui ca 5.400 de angajati sa paraseasca firma, din cei 20.500 in prezent, ceea ce a declansat protestele, concretizate prin greva, ale angajatilor nemultumiti. Insa planul de reducere a fortei de munca ar insemna o reducere cu 60 de milioane de euro a cheltuielilor. O economie importanta, daca luam in considerare faptul ca greva recenta a epuizat aproape toate lichiditatile companiei. Pana acum, dificultatile financiare ale companiei au fost rezolvate de catre guvernul italian, care a condus programele de redresare din 1997 si 2002. Purtatorul de cuvant pe probleme de transport al Comisiei Europene, Gilles Gantelet, a afirmat ca noi ajutoare de stat sunt interzise de legislatia UE, dar ca Roma poate acorda Alitaliei ajutoare sub forma de imprumuturi de urgenta pentru plata salariilor. Normele UE permit totusi statului italian sa contribuie la finantarea unui plan de restructurare a companiei, cu conditia sa actioneze alaturi de investitori privati, iar proiectul sa fie considerat valid la Bruxelles. Care sunt optiunile Alitalia? Cel mai fiabil plan pare a fi spargerea companiei in doua sau trei firme: una axata pe transport aerian, celelalte pe ticketing si servicii la sol, acestea urmand sa preia si datoriile companiei-mama. Firma care se va ocupa de transportul aerian ar putea obtine fonduri printr-o majorare de capital, pregatind terenul pentru o eventuala privatizare sau fuziune. Volare vrea sase milioane de pasageriToate acestea se intampla pe fundalul dezvoltarii puternice a principalului concurent al companiei Alitalia, Volare, care a beneficiat in primele patru luni din an de o injectie de capital de 94 de milioane de dolari. Conceputa ca linie pentru zboruri charter in 1998, Volare a intrat pe piata companiilor low-cost abia anul trecut, ajungand pe locul doi dupa Alitalia. Volare a transportat anul trecut 3,5 milioane de pasageri, iar cifra vanzarilor sale s-a ridicat la 682 de milioane de dolari. Pentru 2004, Giorgio Fossa, directorul Volare, spera sa aiba sase milioane de pasageri si ca in 2006 va putea lista compania la bursa.In urma cu cateva luni, cand Fossa a parasit societatea care administreaza aeroportul din Milano pentru un post de viitor la Volare, a descoperit ca transportatorul avea datorii de 236 de milioane de dolari, intrucat platea prea scump folosirea unor aeroporturi, precum si serviciile unor agentii de turism. Pentru a obtine ceea ce doreste, Fossa va fi nevoit sa renunte treptat la cursele charter si la segmentul de business-travel si sa se concentreze asupra pasagerilor low-cost. De asemenea, ar trebui sa renunte la serviciile agentiilor de turism si sa vanda numai bilete online. Aliantele sunt un alt mijloc de crestere a traficului. Volare are deja o intelegere cu Hapag-Lloyd Express si Air Polonia, o companie aeriana low-cost recent infiintata. Giancarlo Fossa mai spera ca in viitorul apropiat va putea colabora cu celelalte companii aeriene de mici dimensiuni, Air One si Meridiana.
Situatia Alitalia (ian.-mart. 2004)
· Veniturile totale au atins doar 898 de milioane de euro, in scadere cu 136 milioane fata de aceeasi perioada din 2003
· Pierderile operationale au fost de 190 de milioane de euro
· datoriile s-au majorat de la 194 milioane de euro in decembrie 2003 la 1.634 milioane de euro la 31 martie 2004
· Investitiile au totalizat doar 74 milioane de euro
· Capacitatea (nr. de locuri oferite) a crescut cu 6%, iar gradul de incarcare a scazut cu 1,5% fata de aceeasi perioada din 2003.