"Costurile crizei financiare au fost acoperite din bani publici în Uniunea Europeană. România a făcut parte din cele 7 ţări în care nu a fost nevoie de bani publici pentru a sprijini sistemele financiare. Aceste ţări, majoritatea lor sunt foste comuniste. (…) Diverse state membre ale Uniunii Europene au cheltuit mulţi bani pentru sprijinirea sistemului financiar sau a anumitor instituţii financiare. În România, creşterea intermedierii financiare are cel mai mare potenţial de a contribui la creşterea bunăstării, în comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene", a spus Kallai.
La rândul său, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie din BNR este de părere că negarea relaţiei dintre dereglementare şi amplitudinea crizei este o declaraţie contrazisă de realitate şi studii.
"A nega relaţia dintre dereglementare şi amplitudinea crizei, ciclului financiar, în opinia mea astăzi este o declaraţie contrazisă nu numai de realitate ci şi de studii temeinice. Eu cred că, deja, aceşti ani au dat un verdict în această privinţă. (…) În economiile care au fost străbătute de o criză adâncă se manifestă, după aceea, o revenire economică cu credit mai puţin", a afirmat Dăianu.
Banca Naţională a României a organizat, vineri, dezbaterea cu tema "Ciclul economic şi reglementarea financiară'.AGERPRES
