SOLUȚII 20.000 de euro în România anului 2014. E mult? E puţin? S-ar putea obţine un profit decent din această sumă în, să zicem, trei ani? Probabil că da. Dar cum?

Cazinoul nu e cea mai indicată soluţie. Cu siguranță, însă, există alte moduri prin care poţi pune 20.000 de euro să lucreze cât mai bine pentru tine. Ai putea începe o mică afacere – dacă nu ai deja una în care să investeşti. Ai putea depune banii la bancă, păstrându-ți optimismul asupra stării ei de sănătate financiară. Ai putea chiar să joci pe piața de capital, făcându-ți norocul cu mâna ta sau lăsându-l (cu același optimism) pe mâinile unui broker.

Ce ar putea să facă un mic întreprinzător la început de drum? Am adresat această întrebare unui grup de studenți din ultimul an de master în management la Universitatea Româno-Americană, o parte dintre ei cu avantajul unor încercări antreprenoriale anterioare. „Aș pune pe picioare o mică afacere de comerț, poate un minimarket“, spune Radu Cristian.

„Cheltuielile fixe nu mi-ar lua mai mult de jumătate din bani, iar restul mi-ar rămâne pentru aprovizionare și chiar pentru dezvoltare“. Alți studenți sunt tentați de marile „jocuri“ ale piețelor de capital. „Ar fi mai profitabilă și mult mai rapidă o investiție la bursă“, spune Andreea Corbea. Într-adevăr, dacă ne-am gândi la un plasament în afară, chiar dacă suma nu e mare, profitul poate fi mulțumitor și rapid. Un alt domeniu de interes este turismul, Andrei Grunștain sugerând o investiție într-o agenție de turism. Am observat, totuşi, la tinerii intervievaţi o oarecare prudenţă în a-şi dezvălui planurile de investiţii. Ce ascunde această prudenţă? Poate o rezervă firească în fața potențialilor competitori în raport cu o idee bună, aducătoare de profit pe termen scurt. Sau poate că aceste idei sunt precursoare ale unor afaceri mai complexe, care ar asigura un succes pe termen mai lung. Însă, cu tot curajul, entuziasmul și spiritul lor întreprinzător acești tineri trebuie să concurezepe o piață cu jucători mult mai experimentați.

 Părerea expertului

Pentru o imagine mai clară asupra principalelor domenii vizate de micii întreprinzători români, am cerut o părere domnului Radu Grațian Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB) și președintele CEC Bank. Care sunt principalele domenii pentru care micii înteprinzători solicită credite în momentul de față? Vorbind în ansamblu despre IMM-uri, Ghețea remarcă un interes mai pronunțat pentru activități care beneficiază de co-finanțare prin fonduri europene: „De ce? Simplu. Pentru că întreprinzătorul poate să-și facă o afacere care costă 100 de unități cu, să spunem, 40 de unități ale lui și 60 de unități de la UE, sub formă de grant, bani nerambursabili; asta înseamnă că el o să pună pe picioare o afacere de 100 de unități, folosind numai 40 de unități din buzunarul propriu. Acest tip de investitori se orientează cu prevalență spre agricultură, dar și spre energia neconvențională și nu în ultimul rând, spre piscicultură – domeniu în care potențialul României este deosebit și se pot face proiecte interesante“.

Viitorul începe azi…

Rugat să facă o previziune asupra celor mai profitabile domenii pentru micii întreprinzători în următorii trei ani, președintele Ghețea menționează industria de subansamble auto (automotive) sau IT-ul: „Prin calitatea informaticienilor noștri, IT-ul a reprezentat dintotdeauna un activ extraordinar care poate fi valorificat în continuare de IMM–urile românești“. Important, însă, el reiterează  potențialul uriaș reprezentat de agricultură, inclusiv de zootehnie: „Aceasta poate fi o sursă importantă de venituri foarte bune, atât datorită cererii mari la export, cât și datorită potențialului de dezvoltare pe verticală. Prelucrarea în țară a produselor din carne sau a cerealelor ar permite valorificarea la un nivel mult mai înalt a producției primare din agricultură. Deci, cei care mizează pe acest sector vor avea întotdeauna de câștigat. Am văzut multe situații în care un întreprinzător a început prin a produce cereale pe un teren moștenit de la părinți, apoi s-a extins, a mai arendat, a mai cumpărat, și la un moment dat, s-a gândit să deschidă și o fabrică de nutrețuri combinate – care nu e foarte complicat de făcut. Continuând pe acest lanț, au ajuns să integreze ferme de animale, să aibă abatoare și acum se gândesc la fabrici de mezeluri. Iată, deci, un proces tehnologic foarte bine închegat, care este foarte fezabil în România. Sigur,nu se poate face cu 20.000 de euro, dar se poate începe cu 20.000 de euro“.

 …cu puțin ajutor

De altfel, sub umbrela mare a fondurilor europene se pot găsi multe oportunități de co-finanțare. E drept că un investitor care urmăreşte obţinerea unui profit rapid în trei ani poate fi uşor descurajat de birocrația mioritică și timpii lenți de reacție ai mașinăriei administrative. Gheţea spune că ARB a inițiat deja o serie de discuții cu autorităţile de management, în vederea eficientizării procesului de selecţie a beneficiarilor acestor fonduri, printr-o implicare mai timpurie a băncilor în lanțul decizional. Și comisarul european Corina Creţu a anunţat un ajutor logistic acordat României de către experţii europeni, tocmai pentru fluidizarea procedurilor de aplicaţii pentru fondurile europene.