România are printre cele mai scăzute rate de absorbție a fondurilor UE dintre statele membre, înregistrând doar 3,72%. Incapacitatea de a utiliza fondurile nerambursabile ne poate afecta viitoarea alocare de la bugetul comunitar. În plus, în urmă cu câteva luni, Guvernul a decis să nu mai trimită la Bruxelles facturi spre decontare, pentru că existau suspiciuni privind nereguli în cadrul proiectelor pe fonduri structurale, legate în special de achizițiile publice. Astfel, odată cu modificările care trebuiau operate în sistemul de achiziții publice, urma reverificarea tuturor proiectelor care primiseră finanțare nerambursabilă, în baza acestor proceduri.
Corecții de zeci de milioane de lei
Recent, Ministerul Afacerilor Europene a anunțat că valoarea totală a corecțiilor financiare care s-au aplicat proiectelor ce au beneficiat de fonduri europene (instrumente structurale) este de 53,12 milioane de lei, respectiv 12,4 milioane de euro.
Corecțiile au fost aplicate în urma reverificărilor efectuate asupra achizițiilor publice pentru cheltuielile care au fost deja declarate la Comisia Europeană și au fost stabilite până la sfârșitul lunii octombrie, procesul fiind însă în derulare. Cele mai multe suspiciuni de nereguli au fost semnalate în rândul proiectelor finanțate prin Programul Operațional Regional, valoarea corecțiilor fiind de 50,85 de milioane de lei, adică aproximativ 11,8 milioane de euro. În total au fost reverificate 466 de contracte de achiziții publice, valoarea acestora depășind 1,74 miliarde de lei (403,6 milioane de euro).
Posibile explicații
„O parte din problemele apărute în derularea proiectelor finanțate din fonduri europene sunt legate de acele licitații cu dedicație, dar cred că și mai multe greșeli au fost făcute din neștiință, fiindcă nu s-au respectat toate regulile impuse de Comisia Europeană“, susține europarlamentarul Marian-Jean Marinescu. Acesta spune că, în plus, avem și probleme cu proiectarea, deoarece „companiile care elaborează studiile de fezabilitate nu-și fac bine treaba“. Până în prezent, sunt peste 11 miliarde de euro în proiecte aprobate, care au contracte semnate.
„Modul în care vor fi distribuiţi banii pentru viitorul buget multianual al UE va ţine cont nu numai de gradul de absorbţie a fondurilor europene de până acum, ci şi de calitatea proiectelor implementate, fiindcă, de exemplu, în cazul Greciei nu rata de absorbţie a fost problema, ci modul în care s-au cheltuit fondurile“, a declarat Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei pentru bugete din cadrul Parlamentului European. Europarlamentarul francez susține că pentru România este important faptul că politica de coeziune va fi păstrată şi finanţată până în 2020, cel puţin la nivelul actual.
Bătălia pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor comunitare se dă sub presiunea pericolului de pierdere a unor sume importante la sfârșitul anului viitor din cauza ratei scăzute de absorbție. „Pentru a evita riscul de de­zan­gajare, va trebui să cheltuim semnificativ mai mult de 1,9 miliarde de euro, până la sfârșitul lui 2012“, spune Leonard Orban, ministrul afacerilor europene. Iar o posibilă dezangajare a fondurilor ar putea afecta și viitoarea alocare financiară pentru 2014-2020.

"România are nevoie de timp, dar şi de asistenţă din partea noastră pentru a-şi mări rata de absorbţie a fondurilor europene", Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei pentru bugete din cadrul Parlamentului European.

Angajații primăriilor nu știu să facă un caiet de sarcini

Capital: Unde am greșit de am absorbit atât de puțini bani?
Marian-jean Marinescu: Am fost prea lenți în anii 2007- 2008. Instituțiile necesare derulării programelor europene au fost înființate foarte greu. La Transporturi nu s-a făcut aproape nimic. Aici pierderile sunt mari fiindcă valoarea proiectelor este mare. De asemenea, trebuia demarată o campanie susținută de informare, de școlarizare a celor care intenționau să depună proiecte. Pornind de la modul în care trebuie organizată o licitație, cum se face un caiet de sarcini și până la procedurile de urmărire a implementării. Angajații primăriilor și ai consiliilor județene habar nu au să facă un caiet de sarcini. Nu știu să organizeze o licitație. Fiecare beneficiar de fonduri UE trebuia să-și asigure personal calificat pentru derularea acestor programe. Când ai un proiect de peste 70 de milioane de euro la un consiliu județean, trebuie să ai oameni care să urmărească respectarea termenelor și modul în care este implementat proiectul.

Capital: Care sunt dezavanta­je­le pentru România în ceea ce privește proiecția bugetară pentru 2014-2020?
MJM: Un punct sensibil ar putea fi facilitatea nou-creată – Connecting Europe -, care are mai multe domenii: transport, energie și broadband. Banii pot fi accesați doar prin proiecte. La capitolul transport suntem și noi prinși pe Coridorul IV. Însă, pe o anumită zonă au fost alocate zece miliarde de euro de la fondul de coeziune. Dacă nu pregătim proiecte de pe acum, atunci nu vom reuși să accesăm fonduri.

Capital: Recent, Comisia Europeană a anunțat că redresarea economiei UE s-a oprit. Ce ne așteaptă în 2012?
MJM: A existat o creștere economică și s-a oprit. Este o criză financiară și, mai mult, o criză de încredere. Pentru că, până la urmă, economiile cresc, dar există o criză, în special, a datoriei publice, care poate genera probleme mari. Dacă dobânda este foarte mare și depășește creșterea, atunci nu ai de unde să plătești și trebuie să te împrumuți la un cost foarte ridicat. De aceea a apărut preocuparea pentru elaborarea legislației necesare care să stopeze speculațiile cu datoriile suverane. Ceva va fi însă în 2012, greu de anticipat.

Marian-Jean Marinescu este vicepreședintele celui mai mare grup politic din Parlamentul European, PPE.