România a intrat prima oară în Cartea Recordurilor în 1986. De atunci, Guinness a mai omologat aproape 30 de recorduri autohtone, o cincime doar în ultimul an. Una dintre cele 17 limbi vorbite de oficialii Cărţii Recordurilor este româna. Motivul? Nu că am fi unul din statele care bat cel mai des la poarta Guinness, ci doar pentru că unul dintre angajaţi, o unguroaică, vorbeşte româneşte. „Îmi amintesc de 12 recorduri mai importante din România, din care jumătate au fost
România a intrat prima oară în Cartea Recordurilor în 1986. De atunci, Guinness a mai omologat aproape 30 de recorduri autohtone, o cincime doar în ultimul an.
Una dintre cele 17 limbi vorbite de oficialii Cărţii Recordurilor este româna. Motivul? Nu că am fi unul din statele care bat cel mai des la poarta Guinness, ci doar pentru că unul dintre angajaţi, o unguroaică, vorbeşte româneşte. „Îmi amintesc de 12 recorduri mai importante din România, din care jumătate au fost stabilite în ultimul an“, spune Raymond Marshall, head of business affairs în cadrul Guinness World Records (GWR). Între acestea, cea mai lungă trenă de rochie de mireasă, cea mai lungă scrisoare către Moş Crăciun şi, în pregătire, cea mai mare îmbrăţişare de grup. De data aceasta, oficialul GWR a fost prezent în România cu ocazia stabilirii de către Kaufland a recordului pentru cea mai mare pungă de hârtie, la finalul săptămânii trecute.
300.000 de euro pentru punga-gigant
„Ideea ne-a venit în luna octombrie a anului trecut, la o simplă discuţie despre reciclare“, spune Patricia Drăgan, directorul economic al companiei. „Am luat rapid hotărârea şi chiar ne gândisem să facem noi punga, până ne-am dat seama că ne-ar fi imposibil, aşa că am apelat la o firmă specializată“.
Pasul următor, au contactat oficialii Guinness Book, au aflat că exista deja un asemenea record şi s-au pus pe treabă, cu gândul să-l depăşească. O lună mai târziu, au reuşit. În total, evenimentul a scos din conturile Kaufland 300.000 de euro, din care preţul pungii a fost de doar 10%, restul sumei fiind reprezentat de taxa plătită către GWR şi de costurile de promovare.
De altfel, demersul lor este relativ obişnuit: aşa cum spune Raymond Marshall, „acum foarte multe companii vor să doboare recorduri pe diverse segmente legate de mediul înconjurător“.
Cui îi foloseşte un record?
Aşa cum spune Patricia Drăgan, „această reuşită nu ne va folosi cu siguranţă din punct de vedere financiar, nu mă aştept să ne crească vânzările, dar prin promovare contribuie la poziţionarea noastră ca fiind o companie care sprijină mediul înconjurător“. Alt domeniu, aceeaşi strategie. Anul trecut, ING Asigurări de Viaţă România stabilea recordul pentru cel mai mare document juridic (o poliţă de asigurări de viaţă de 9 m lungime şi 6 m lăţime). Potrivit lui Bran Boon, directorul companiei la acea dată, „trofeul“ reprezintă semnalul că firma este cea mai mare de pe piaţa românească, „că gândeşte la scară mare şi pe termen lung.“
Pentru reprezentanţii GWR, numărul tot mai mare de companii interesate nu poate fi decât de bun augur. Spre deosebire de persoanele fizice, pentru a căpăta titlul de cele mai bune în vreun domeniu, firmele trebuie să achite o taxă de minimum 2.300 de euro pentru a fi asistate de un reprezentant GWR).
Potrivit lui Raymond Marshall, „numărul companiilor care vor să doboare un record este mult mai mare decât cel al persoanelor fizice. Este un privilegiu pentru oricine să fie în Cartea Recordurilor.“
Precedente
În ultimele luni, Primăria Capitalei şi-a adjudecat trei recorduri, unul dintre acestea fiind reprezentat de un marş la care au participat aproape 4.000 de persoane deghizate în Moş Crăciun. Tot anul trecut, Poşta Română intra în GWR prin cea mai lungă scrisoare adresată lui Moş Crăciun. Au mers la sigur: recordurile care-l au în prim-plan pe Moş Crăciun se numără printre preferatele oficialilor Guinness.
Cel mai mare bol de gulaş a avut 7.200 de litri, ceea ce l-a propulsat în Cartea Recordurilor. Bolul a fost pregătit de postul de televiziune Orizont TV cu ocazia festivalului Castanelor, organizat la Baia Mare în septembrie 2007.
Cel mai mare tort de fructe a cântărit 281.1 kilograme şi a fost preparat de compania de lactate TRD – TNUVA România, special pentru a fi omologat de Cartea Recordurilor. Evenimentul a avut loc în luna decembrie a anului trecut şi s-a bucurat de sprijinul Primăriei Capitalei.
La Piteşti, a fost creat cel mai mare adăpost pentru câinii maidanezi. Cu o suprafaţă de 45.000 de metri pătraţi, centrul poate găzdui până la 3.000 de căţei. Iniţiativa a aparţinut unui grup româno-german.