După trei ani şi jumătate de la aderare, România a reuşit contraperformanţa de a absorbi numai 10% din fondurile UE alocate prin instrumentele structurale şi 12% din cele destinate agriculturii.
Nemulţumiri mocnite ale premierului la reuniunile interministeriale, videoconferinţe în cadrul cărora prefecţii sunt traşi de urechi şi semnale de alarmă din partea reprezentanţilor FMI şi ai unor instituţii bancare importante. Motivul? De la aderare şi până în prezent, România a contribuit la bugetul UE, în calitate de stat membru, cu suma totală de 4,53 miliarde de euro, ultima plată fiind efectuată pe 2 august a.c. În schimb, proiectele europene au „absorbit“ doar 2,18 miliarde de euro (971 de milioane din fondurile structurale şi 1,2 miliarde de euro din cele pentru agricultură). Cu alte cuvinte, am vărsat la bugetul Uniunii Europene mai mulţi bani decât am fost capabili să încasăm prin programele ce ne-au fost dedicate.
Dezvoltarea reţelelor de transport, neinteresantă pentru autorităţi
Deşi se declară nemulţumit de nivelul scăzut al plăţilor efectuate pentru proiectele europene, singura măsură de stimulare a absorbţiei anunţată de Emil Boc e cea referitoare la rezilierea contractelor ale căror lucrări au înregistrat întârzieri de şase-nonă luni.
Din 2007 şi până la jumătatea acestui an, au fost alocate fonduri structurale şi de coeziune în valoare totală de 7,16 miliarde de euro. Cel mai mare grad de absorbţie, 19,83%, s-a înregistrat în cadrul Programului Operaţional Regional, valoarea totală a plăţilor fiind de 1,5 miliarde de lei (357 de milioane de euro), alocarea pentru intervalul 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2010 fiind de 1,44 miliarde de euro. Au fost depuse peste 4.800 de proiecte, însă s-au aprobat până acum doar 876, circa 1.500 fiind respinse. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice ocupă a doua poziţie, cu un grad de absorbţie de 12,65%, respectiv plăţi efectuate în valoare de 651 de milioane de lei (155 de milioane de euro). Bugetul total alocat a fost de 909 milioane de euro, pentru perioada scursă până în prezent. Deşi acesta este programul în cadrul căruia s-a depus cel mai mare număr de proiecte, peste 6.100, rata de succes este scăzută, fiind aprobate doar 1.526 de proiecte; altfel spus, doar una din patru cereri de finanţare a primit undă verde. „Gradul de respingere este foarte mare fiindcă cei ce gestionează acest program nu cer documente sau informaţii suplimentare, ci pur şi simplu nu aprobă proiectele. Nu mediul privat este de vină pentru nivelul scăzut al absorbţiei, ci autorităţile statului, care nu pot gestiona fondurile UE“, spune Szabolcs Ilyes, Country Manager PNO Consultants. În cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, s-au plătit 907 milioane de lei (216 milioane de euro), înregistrându-se un grad de absorbţie de 10,88%. Alocarea financiară pentru cei trei ani şi jumătate a fost de peste 1,65 miliarde de euro. Din cele 242 de proiecte depuse, aproape jumătate au obţinut finanţare. Cât priveşte Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, rata de absorbţie a fost de 8,25%, fiind depuse 5.600 de cereri de finanţare, din care au fost aprobate numai 1.370. Din totalul de 1,27 miliarde de euro destinate acestui program din 2007 şi până la jumătatea acestui an, la beneficiari au ajuns doar 130 de milioane de euro. Ultimul loc la cheltuirea banilor europeni este ocupat de Programul Operaţional Sectorial Transport, care a înregistrat un grad de utilizare a fondurilor nerambursabile de 1,86%. Cele 24 de proiecte aprobate au primit până în prezent doar 37,55 milioane de euro de la bugetul comunitar, dintr-o alocare totală de 1,71 miliarde de euro.
Ceva mai bine stăm la capitolul fonduri UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală, pentru care s-au depus circa 41.000 de proiecte, din care au fost aprobate aproximativ 13.000. Cele mai solicitate măsuri au fost cele pentru sprijinirea fermelor de semisubzistenţă şi pentru instalarea tinerilor fermieri.
Suntem îngrijoraţi de absorbţia fondurilor UE. Nu vă puteţi permite să pierdeţi 17% din PIB.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România
11% este gradul mediu de absorbţie a fondurilor comunitare alocate României, la trei ani şi jumătate de la aderarea ţării noastre la UE
