Statul a respectat doar pe hârtie ţintele de deficit bugetar, amânând în mod repetat plata datoriilor către mediul privat. Insistenţa FMI ca plăţile să fie aduse la zi va pune presiune pe cheltuieli la finele anului.
De la semnarea acordului de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, ţintele pentru soldul arieratelor statului către sectorul privat au fost ratate fără excepţie. La cea mai recentă revizuire a înţelegerii financiare, oficialii FMI au sugerat că vremea toleranţei a apus, iar Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a respecta această condiţie astfel încât în aprilie anul viitor arieratele să fie stinse.
Odată cu eliberarea celei de-a cincea tranşe a împrumutului, directorul general adjunct al FMI, Murilo Portugal, a declarat că „prioritatea României este rezolvarea definitivă a problemei arieratelor, prin îmbunătăţirea disciplinei financiare în economie şi creşterea credibilităţii eforturilor de ajustare depuse de autorităţi“. De altfel, înainte ca board-ul FMI să se întrunească pentru aprobarea finanţării, şeful misiunii instituţiei în România, Jeffrey Franks, vorbea despre îngrijorarea legată de problema arieratelor. „A avea arierate în sectorul public nu face rău numai sectorului public, ci şi celui privat şi revenirii economice“, avertiza acesta.
Artificii contabile pentru ochii FMI
În cele din urmă, FMI a virat noua tranşă chiar dacă ţinta soldului de arierate stabilită pentru iunie nu a fost îndeplinită, statul acumulând la jumătatea anului plăţi restante de peste 90 de zile în valoare de 1,84 miliarde de lei, aproape dublă faţă de cuantumul agreat cu FMI, de 1,09 miliarde de lei. La presiunea partenerilor externi, Guvernul a decis la rectificarea bugetară să suplimenteze fondurile pentru sănătate tocmai pentru a achita o parte din datoriile către furnizorii de servicii şi medicamente.
Ulterior, Ministerul Finanţelor a anunţat deschideri de credite din fondul de sănătate de 1,9 miliarde lei pentru unităţile sanitare şi pentru plata medicamentelor. Măsurile luate de Finanţe ar trebui să ducă la o scădere a arieratelor statului până la 810 milioane de lei, la sfârşitul celui de-al treilea trimestru, şi până la 480 milioane de lei la finele anului.
Sumele pe care statul le va vira în contul datoriilor pe care le-a acumulat la furnizorii privaţi de servicii şi bunuri vor apăsa asupra deficiului bugetar în ultimele luni ale anului. Astfel, există riscul ca ţinta de deficit de 6,8% din PIB să nu fie atinsă în 2010, cu atât mai mult cu cât, şi în 2009 şi în acest an, Ministerul Finanţelor a amânat deliberat şi cu acceptul FMI plata arieratelor tocmai pentru a îndeplini ţintele de deficit bugetar. Strategia adoptată până acum va avea un efect de bumerang, demonstrând că statul are mari dificultăţi în atingerea ambelor ţinte: a soldului de arierate şi a deficitului bugetar.
„Autorităţile române nu au atins nicio ţintă privind arieratele. Acest lucru implică faptul că nu au atins nicio ţintă de deficit bugetar“, se arată într-un raport recent al ING Bank. Astfel, rezultă că Guvernul s-a încadrat în plafoanele de cheltuieli sacrificând mediul privat şi folosind, de fapt, un artificiu contabil prin care calculele au ieşit bine pe hârtie, dar care nu va putea fi exploatat la nesfârşit.
480 milioane de lei trebuie să fie valoarea arieratelor la sfârşitul acestui an, potrivit acordului cu FMI, urmând ca până în aprilie întârzierile să fie eliminate