Există, încă, în România, treceri de cale ferată semnaalizate doar luminos și austic, fără barieră. Există poaate sute de astfel de treceri care îți dau, atunci când le traversezi, că ți se va rupe mașina în două. Există chiar și cazuri în care nici măcar semnalizarea nu funcționează. Rezultatul? 200 de aaccidente cu 400 de răniți și 28 de morți, doar în 2018. Deloc neglijabil. Din fericire, autoritățile par să aibă o strategie în acest sens.

Proiectul a început încă din timpul guvernării PSD, când Ministerul Transporturilor, condus atunci de Răzvan Cuc, aa promis măsuri urgente. În următorii 2 ani ar trebui să fie efectuate lucrări în valoare de 35 de milioane lei, pentru ca zonele de traversare a căilor ferate să fie bine semnalizate și iluminate. Toate cele 246 de puncte vor beneficia de modificări, iar printre inovațiile propuse de autorități se numără stâlpi de iluminat cu încărcare solară, bariere, separatoare de sens și covoare rutiere antiderapante. Totul, pentru a preveni accidentele.

O decizie extrem de necesară este aceea ca toate intersecțiile de cale ferată cu drumuri naționale să fie semnalizate în același mod. „Am decis să uniformizăm semnalizarea la nivelul tuturor trecerilor cu calea ferată la drumurile naţionale. Când un om observă o anumită configuraţie se aşteaptă că acolo să urmeze o cale ferată,” spuneaa Alin Şerbănescu, fost șef în cadrul CNAIR. O bună parte dintre tragediile produse în intersecțiile de cale ferată cu drumurile ar fi putut fi evitate dacă autoritățile și-ar fi dat interesul, susțin reprezentanții Asociației „Construim România”, atrăgând atenția că segmente întregi din rețeaua de cale ferată nu mai este întreținută în niciun fel de CFR, în multe locuri, indicatoarele fiind acoperite de vegetație. „Compania naţională ar trebui să demareze programe pentru realizarea de pasaje rutiere. Să facă un audit şi să se remedieze problemă pentru că sunt multe căi ferate abandonate,” susține Paul Dorneanu (Asociația Consturim România).

Calea ferată capătă o față nouă

Nu doar trecerile la nivel cu calea ferată sunt puse pe lista de priorități a autorităților. Guvernul a început să pășească timid pe calea revitalizării generale a transportului pe cale ferată. Astfel, prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023, publicată de Ministerul Transporturilor, sunt prevăzute investiții fără precedent în ultimii 30 de ani, precum și implementarea unui nou model de business, caracterizat în principal prin servicii cadenţate de scurt parcurs, cu frecvenţă foarte mare mai ales în perioadele de vârf de trafic, dar şi un nivel ridicat de integrare cu transportul public urban.

Scopul principal al acestor modele de business pentru transportul feroviar suburban în zonele metropolitane este acela de a asigura o durată cât mai redusă a deplasării între zona de reşedinţă şi locul de muncă, simultan cu facilitatea unei deplasări fluente, care să minimizeze disconfortul generat de schimbarea mijloacelor de transport. “Trebuie menţionată necesitatea reabilitării şi modernizării centurii feroviare Bucureşti, astfel încât să permită implementarea unui serviciu de tip tren urban, care ar putea contribui la descongestionarea traficului rutier din Bucureşti, recent declarat drept oraşul cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa. Integrarea multimodală cu transportul urban de pasageri înseamnă coordonarea transportului feroviar cu sistemele de transport public al marilor oraşe (autobuze, tramvaie, metrou) în scopul de a facilita fluxurile de transport pe relaţii care au o extremitate în interiorul oraşelor, iar cealaltă extremitate în alte localităţi”, se aratã în strategia Ministerului Transporturilor.

Autorii strategiei susţin cã viteza micã de circulaţie a trenurilor şi lipsa de punctualitate sunt cauzate de starea dezastruoasã a infrastructurii feroviare, care trebuie reabilitatã pentru a creşte atractivitatea cãlãtoriei cu acest mijloc de transport, dar în principal pentru a îndeplini cerinţele UE de integrare în coridoarele feroviare europene.

Ce s-a făcut până acum

Autoritățile au demarat deja câteva investiții care merită amintite. Astfel, trenul către aeroportul Henri Coandă din Otopeni va deveni realitate, după ce contractul privind proiectatea şi execuţia obiectivului „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti” a fost semnat în data de 11 iunie, în prezenţa ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc. Lucrarea va avea aproape 4 kilometri şi va include teresamentul de 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri.

În afară de ruta Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă, cele mai aşteptate proiecte de infrastructură feroviară din România sunt în plin proces de implementare în vestul țării. Peste 140 kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Simeria şi Arad, au intrat în modernizare.

În prezent, firmele de construcţii care se ocupă de modernizarea celor aproximativ 140 km de cale ferată s-au mobilizat şi lucrează conform graficelor. Pe secţiunea Km 614 – Gurasada – Simeria (141,17 km), contractele pe cele patru loturi de lucrări s-au semnat anul trecut şi au o valoate totală de circa 7,5 miliarde lei. Oficialii CFR SA au semnat primele două contracte, în mai 2017, cu asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL pentru reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan – European, lucrări în valoare totală de circa 3,45 miliarde lei. Pentru lotul 1 km 614 – Cap Y Bârzava, contractul de modernizare are valoarea de 1,689 miliarde lei, iar pentru secţiunea Bârzava – Cap Y Ilteu valoarea lucrărilor se ridică la 1,763 miliarde lei.

Asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems România este constructorul subsecţiunilor km 614 – Bârzava (2A) şi (2B) Bârzava – Ilteu. Perioada de finalizare proiectelor este anul 2020.

În ziua 24 Iunie a avut loc prima deschidere a unui segment de linie nouă între cele 4 loturi în curs de execuție. Segmentul de linie deschis, care include liniile 3 și 4 ale stației Barzava Nouă, are o lungime de 2,4 km și cuprinde instalațiile de ultimă generație privind sistemul de centralizare electronic și de energoalimentare.

Deschiderea a avut loc resepectând termenele din graficul de lucrări și PMT (Planul de Management de Trafic) agreat cu Beneficiarul, în ciuda condițiilor metereologice extrem de nefavorabile întâlnite în cursul acestui an. În general, proiectul avansează corespunzător, progresul fizic pentru Lotul 2b la sfârșitul luni Mai fiind de aproximativ 26,5%.