Comisara europeană pentru Concurență Margrethe Vestager este considerată o persoană netemătoare și determinată. Ea vrea acum să continue lupta împotriva marilor concerne care încearcă să evite plata unor taxe în UE. Vestager se ocupă rând pe rând de toate cazurile apărute de la preluarea mandatului de către actuala Comisie.
Avantaje incorecte prin înțelegeri fiscale
În principiu, fiecare stat membru este responsabil pentru politica sa fiscală. Totuși, Comisia Europeană este de ceva vreme cu ochii pe marile concerne care ar fi primit avantaje fiscale din partea unor state membre. Comisia vrea să evite astfel încălcarea legilor concurenței. „Trebuie să împiedicăm statele membre să ofere ajutoare incorecte unor mari companii. Acestea nu au voie să beneficieze de avantaje de care alte firme locale nu se bucură”, spune comisara pentru Concurență. Acesta ar fi și scopul legislației europene: „Firmele trebuie să se impună prin prestația lor pe piața liberă.” Dacă unele companii primesc ajutoare de stat interzise, sub forma unor scutiri de taxe, atunci este afectată negativ competiția din piață.
Deciziile luate împotriva Amazon și Apple sunt doar două dintr-un șir mai lung de anchete desfășurate de autoritățile comunitare privind concurența. Comisia a cerut în 2015 companiei americane Starbucks să plătească retroactiv în Olanda impozite în valoare de 30 de milioane de euro. Un caz similar este anchetat în prezent în Luxemburg împotriva gigantului McDonald’s. Aici ar fi vorba de aproximativ 1 miliard de euro în taxe neachitate, care ar putea fi de asemenea considerate ajutoare de stat ilegale.
În alte cazuri, Comisia a penalizat deja Google, Microsoft și Facebook pentru alte încălcări ale legislației privind concurența. Vestager nu se teme să se ia de cele mai mari concerne.
Curtea Europeană de Justiție va decide
Guvernul irlandez a calificat demersul Comisiei Europene drept „extrem de dezamăgitor”. Apple amenință la rândul său cu o plângere în justiție. Curtea Europeană de Justiție urmează să decidă acum dacă astfel de scutiri fiscale reprezintă sau nu ajutoare de stat interzise.
Toate aceste cazuri funcționează de regulă după un principiu similar: banii se plimbă între reprezentanța operativă a unui concern și un holding (care este de fapt o firmă offshore), astfel încât, așa cum a fost cazul la Amazon, la final mai rămân de impozitat doar aproximativ un sfert din profiturile reale realizate de concern. Celelalte trei sferturi sunt atribuite holdingului respectiv, care este scutit de impozite, conform legislației din Luxemburg.
Și statul Luxemburg se gândește să acționeze în justiție Comisia Europeană. Economia acestei țări are de profitat de pe urma avantajelor fiscale pe care le oferă marilor companii. Luxemburgul și-a modificat între timp legislația, pentru a evita pe viitor repetarea unor cazuri de genul Amazon, a lăudat Margarete Vestager.
Comisara europeană respinge drept nejustificate acuzațiile conform cărora ar fi luat în vizor mai ales concernele americane. „Am analizat atent toate deciziile și nu am constatat nicăieri vreo hotărâre care ar fi ocolit spiritul imparțialității”, a spus Vestager. „Trebuie să lucrăm pe un teren care este același pentru toți. Este vorba aici de concurență în Europa, indiferent de țara unde se înregistrează problemele și de firmele implicate.”
Reacții și propuneri de reformă
Politicienii europeni au reacționat ușurați la deciziile Bruxellesului. Sven Giegold, expert financiar al ecologiștilor în Parlamentul European, a declarat că ar fi vorba de un „succes pentru dreptatea fiscală în Europa”. El consideră însă că suma cerută Amazon, 250 de milioane de euro, ar fi prea mică. Comisia dorea să recupereze inițial 400 de milioane, dar și-a redus ulterior pretențiile. Eurodeputatul ecologist pledează pentru legi fiscale uniforme pentru firme în UE.
Deputatul de stânga Fabio di Masi vrea ca legislația europeană să fie reformată în așa fel încât să permită amendarea concernelor vinovate iar banii astfel rezultați să ajungă în bugetul comunitar. Deputatul CDU Andreas Schwab a lăudat la rândul lui prestația doamnei Vestager. Irlanda trebuia să ceară de la Apple deja în ianuarie plata celor 13 miliarde, dar a evitat de teama repercusiunilor privind locurile de muncă generate de concern în Irlanda.
Mari state membre ca Germania, Franța, Italia și Spania au prezentat deja la un summit la Tallin un proiect comun de reformare a impozitării concernelor de Internet. Planul prevede impozitarea câștigurilor acestora acolo unde ele sunt realizate și nu într-o țară în care acestea se întâmplă să aibă o reprezentanță în UE. Proiectul ar trage preșul de sub picioarele actualului model fiscal irlandez, de aceea Dublinul se și opune acestor planuri. Iar pentru că decizia în acest dosar trebuie să fie una unanimă, se așteaptă dificultăți majore în realizarea de progrese. Criticii cer prin urmare renunțarea la această unanimitate când vine vorba de chestiuni fiscale. Doar după un astfel de pas se va putea vorbi în UE de dreptate în ceea ce privește impozitarea marilor concerne.
