Dupa 1989, Romania a fost invadata de produse straine prezentate in ambalaje de lux care le faceau mai atragatoare, dar care le confereau si o conservare indelungata. Pentru a face fata concurentei straine, fabricantii locali s-au vazut nevoiti sa-si adapteze propriile unitati de productie la noile exigente ale pietei.
Cu toate acestea, modul de prezentare a marfurilor autohtone lasa in continuare de dorit din cauza ca, intr-o economie instabila cum este cea romaneasca, politicile de pret ii constrang pe producatori la nenumarate compromisuri.
Ambalajul flexibil rezultat din polietilena, polipropilena, poliester, aluminiu laminat sau hartie in amestec cu diversi polimeri este utilizat in proportie de 85% in industria alimentara. Cu toate acestea, rezultatele studiului realizat la sfarsitul anului trecut de compania IEBA SA Marketing Research pentru firma greceasca Tsimis Printing arata ca romanilor nu le prea pasa de faptul ca o impachetare neadecvata poate avea repercusiuni asupra sanatatii.
Se preferafurnizorii externi
Piata ambalajului flexibil este dominata de importuri (12.000 tone pe an), in timp ce productia locala reprezinta doar 20% (3.000 tone pe an). Absenta capitalului, lipsa experientei in domeniu, calitatea proasta a materiei prime autohtone si mediul economic si legislativ nefavorabil celor care fabrica in Romania sunt principalele cauze care au dus la aceasta diferenta. Realitate confirmata si de Cristian Stancu, director de marketing la Supreme Imex, firma care produce cafeaua Nova Brasilia: „Majoritatea ambalajelor utilizate de noi sunt triplu strat si provin din Europa Occidentala. Au existat incercari de asimilare a producatorilor interni ca furnizori de ambalaje flexibile, dar, din pacate, calitatea materialelor, a tipariturii, timpul de reactie si, nu in ultimul rand, pretul nu ne-au convins sa stabilim relatii comerciale cu acestia.”
Conform studiului mentionat anterior, consumul de ambalaj flexibil se situeaza intre 1.000 si 1.200 tone lunar. In Romania exista doar trei producatori de polipropilena: Petromidia Navodari, Petrotel LukOil si Plastex Tulcea care, impreuna, produc aproximativ 106.000 tone anual, la un pret de 500 USD/ tona. Polietilena se produce doar la Arpechim Pitesti, motiv pentru care se importa cantitati importante din aceasta materie prima. In ceea ce priveste hartia offset, exista sapte furnizori locali, care practica preturi intre 600 si 700 USD/tona, in functie de grosimea materialului. Alprom Slatina este singurul producator de folie de aluminiu pentru ambalaje, cu grosimea de 12 microni.
Retehnologizarea
inghite multi bani
In ceea ce priveste materialele indigene pentru productia de folie, conducerea companiei European Drinks, unul dintre cei mai mari utilizatori de ambalaje, acuza proasta calitate a granulelor, precum si cantitatea insuficienta fata de necesar. De asemenea, cernelurile si lacurile trebuie sa se importe, deoarece nu se produc inca in Romania. Totusi, firma bihoreana are un mare avantaj: datorita masinii de tiparit folie marca Astraflex (Germania), achizitionata in urma cu cativa ani, pe platforma industriala de la Rieni se fabrica totul, de la flacoane de unica folosinta (tip PET), folie termocontractibila si stretch, la sacose imprimate, pungi, etichete si o variata gama de materiale publicitare tiparite.
Dar nu oricine isi poate permite o astfel de investitie. Referitor la tendintele pietei, Elena Codeca, asociat al firmei Chorus Engineering – importator de echipamente industriale pentru productia de ambalaje rigide si flexibile din plastic – face urmatorul comentariu: „Din cauza pretului relativ ridicat al utilajelor moderne si a dificultatilor persistente in obtinerea unor finantari adecvate si suportabile din punct de vedere economic, este dificil de realizat restructurarea si modernizarea unitatilor productive existente. Dar utilizarea echipamentelor actuale nu constituie o solutie. Lipsa unor adaptari din partea operatorilor romani va continua sa lase loc importurilor de materiale pentru ambalat sau investitiilor straine.”
Putem afirma ca si in Romania incepe sa se contureze o cultura a ambalajelor, datorita in primul rand unor companii private care se conformeaza atat pretentiilor consumatorilor, cat si noilor normative europene.
In prezent, cei mai importanti investitori straini in acest domeniu sunt grecii, urmati de italieni si turci, iar dintre producatorii locali de ambalaj flexibil amintim societatile: Artema Plast (Ploiesti), Marcu Press International (Piatra Neamt), Palas (Constanta) si Tiger Somes (Dej).
Tipuri de material optim pentru diverse categorii de produse
OPP 20 microni – CAST PP 25 microni, transparent, rotogravura pentru ambalajul de paste fainoase
OPP 20 microni/OPP 20 microni, transparent, rotogravura pentru biscuiti, snacks, corn flakes
PET 12 microni/Al 9 microni/LDPE 60 microni, netransparent, rotogravura pentru cafea, lapte
PET 12 microni/Al 9 microni/LDPE 60 microni pentru produse in forma ultrafina folosite in industria
surlyn, netransparent, rotogravura farmaceutica, lichide corozive, produse uleioase
PET 12 microni/LDPE 125 microni, rotogravura pentru produse cum ar fi sapunul sau lichidele cosmetice
OPP 50 microni perlat, opac, rotogravura, lipire la rece pentru ciocolata, napolitane
Legenda:
OPP – polipropilena; PE – polietilena; LDPE – polietilena de joasa densitate; CAST PP – polipropilena dura
