Comisia Europeană va publica, în iulie, raportul privind progresele realizate de Romånia în domeniul Justiţiei. Comisarul Leonard Orban susţinea recent că la Bruxelles se fac presiuni pentru activarea clauzei pe Justiţie. Jaap Werner, ambasadorul Olandei, arată ce restanţe mai avem. Capital: Ţara dumneavoastră este unul dintre statele membre care susţin activarea clauzei de salvgardare pe Justiţie în cazul Romåniei. Unul dintre motive: rapoartele pe care le-aţi transm
Comisia Europeană va publica, în iulie, raportul privind progresele realizate de Romånia în domeniul Justiţiei. Comisarul Leonard Orban susţinea recent că la Bruxelles se fac presiuni pentru activarea clauzei pe Justiţie. Jaap Werner, ambasadorul Olandei, arată ce restanţe mai avem.
Capital: Ţara dumneavoastră este unul dintre statele membre care susţin activarea clauzei de salvgardare pe Justiţie în cazul Romåniei. Unul dintre motive: rapoartele pe care le-aţi transmis guvernului de la Haga.
Jaap Werner: Suntem interesaţi să ajutăm Romånia astfel încåt legea să domnească. Cånd ţara dvs. a devenit membră a UE, a fost introdus acel mecanism de cooperare şi verificare astfel încåt reformele în Justiţie să continue. Consider că este un mecanism echilibrat fiindcă, pe de o parte, Comisia Europeană (CE) şi statele membre monitorizează stadiul reformelor şi, desigur, noi raportăm în capitalele noastre situaţia de la faţa locului. Pe de altă parte, nu este vorba numai de a sta deoparte şi de a critica, ci intervine şi o altă dimensiune, aceea de cooperare. Împreună cu partenerii romåni lucrăm la proiecte şi programe în sectorul reformelor în Justiţie. Încercăm să creştem accesul la jurisprudenţa europeană a judecătorilor romåni şi, de asemenea, dorim să-i reunim pentru a discuta cu magistraţii despre integritate. Promovăm şi un alt proiect referitor la integritate în colaborare cu ONG-urile. În ceea ce priveşte clauza, aceasta depinde de ce va conţine raportul CE de luna viitoare.
JW: Menţionez faptul că primul an al Romåniei în calitate de stat membru nu a fost tocmai bun pentru Justiţie. Dacă privim în urmă, 2007 a fost anul în care reformele au fost stimulate. Însă, în 2008, acestea s-au oprit. Probabil că societatea s-a relaxat un pic, mulţumită că Romånia aparţine spaţiului comunitar. Am fost satisfăcuţi să vedem că, la începutul acestui an, Guvernul a luat în serios raportul pe Justiţie al CE din luna ianuarie. De asemenea, am apreciat faptul că în luna februarie primul ministru i-a invitat la discuţii pe toţi cei implicaţi: membrii marcanţi ai Parlamentului, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar şi pe alţii. Totodată, noul ministru al Justiţiei, domnul Predoiu, pare să abordeze corect problemele şi să se angajeze în susţinerea proceselor de reformă. Din partea Guvernului am văzut semne încurajatoare. Desigur, mingea rămåne în curtea Parlamentului, pe care în urmă cu cåţiva ani nu l-am văzut să susţină aceste reforme. În politică îţi trebuie doi parteneri pentru tango. În schimb, am văzut că CSM a devenit mai activ. Sigur, reforma sistemului judiciar constituie întotdeauna o problemă delicată. Este nevoie de timp pentru a creşte numărul şi calitatea judecătorilor. Deci, la Haga am raportat că anul acesta Guvernul a devenit mai activ, dar punctul slab în procesul de reformă este Parlamentul. Discutăm şi despre Codul de procedură penală şi civilă.
Capital: Credeţi că cele două coduri sunt cheia procesului de reformă?
JW: Consider că cel de procedură penală este foarte important pentru întregul sistem judiciar. Desigur, dacă urmăriţi mecanismul de verificare şi cooperare, constataţi că, la capitolul integritate, se specifică că ai nevoie de un cod bun pentru a lupta cu corupţia.
JW: Este vorba de cultura judiciară şi de proceduri. Cultura judiciară trebuie să fie parte din identitatea naţională. Legea trebuie însă aplicată.
Capital: Deci, problema nu sunt codurile, ci aplicarea legii?
JW: Desigur, trebuie să ai un cadru legal, instrumentele şi judecătorii care să aplice legea, astfel încåt, în final, să ai şi condamnaţi. Consider că Procuratura a făcut progrese importante în ultimii ani. În ceea ce priveşte judecătorii, problema este numărul şi calitatea acestora. Vorbim de un număr copleşitor de mare de dosare şi de managementul instanţelor. De fapt, în Romånia, un judecător trebuie să facă prea multe, cu mult mai multe decåt au de făcut colegii săi din celelalte state europene. Totul începe de la îmbunătăţirea managementului instanţelor. O altă problemă este cea legată de numirea judecătorilor. Cred însă că multe dintre aceste neajunsuri s-au îmbunătăţit. Sper ca tinerii avocaţi să-şi dorească să devină judecători. De altfel, şi salariile sunt ceva mai bune decåt acum cåţiva ani.
Capital: Ştiţi cåt cåştigă un judecător romån? Dar unul olandez? Cåte dosare are de rezolvat într-o lună un magistrat din ţara dumneavoastră?
JW: Habar nu am, dar mă interesez. (Ulterior, ambasadorul ne-a transmis următoarele informaţii: salariul unui judecător de judecătorie: între 6.500 şi 7.000 de euro lunar, brut; salariul unui judecător începător: 4.600 de euro; în 2007, justiţia olandeză a avut pe rol 1,3 milioane de cazuri. Salariul minim în 2007 a fost 1.300 de euro. În Romånia salariul unui judecător stagiar este 845 euro lunar brut, iar al unui judecător de judecătorie este în medie de 1.093 euro lunar brut).
JW: Este foarte greu de spus şi de cuantificat. Comunitatea europeană primeşte în continuare rapoarte de la ONG-uri despre vechiul obicei de a lua mită. Ştim că CSM supervizează activitatea judecătorilor şi că, în unele cazuri, ia măsuri disciplinare. Sigur, comparånd modul în care arăta sistemul judiciar romånesc acum cinci ani şi cum se prezintă acum, lucrurile s-au îmbunătăţit mult. Trendul este pozitiv, cu excepţia anului trecut. Important este ca reformele să continue.
Capital: În cazul activării clauzei, cine va fi pedepsit, cetăţeanul sau politicianul?
JW: În primul rånd, nu doresc şi nu mă aştept ca Bruxelles-ul să impună clauza. Acest lucru ar însemna că celelalte state ale UE nu vor recunoaşte hotărårile judecătoreşti ale instanţelor din Romånia.
Capital: În plus, există posibilitatea de a fi tăiate anumite fonduri. Aşa susţine europarlamentarul german Markus Ferber.
JW: Nu cred că legal se poate lua o astfel de măsură. Impunerea clauzei constă în semnificaţia politică a acesteia. Ar fi un semnal puternic pe care Bruxelles-ul l-ar trimite Romåniei, că lucrurile nu merg bine. De aceea, sperăm ca aceasta să nu se întåmple. Dacă ritmul reformelor încetineşte sau acestea sunt irelevante, semnalul CE ar fi folositor pentru a stimula lucrurile.
JW: Mă refeream strict la raportul din iulie. Nu cred că va fi activată clauza. Acest lucru nu înseamnă că viitoarele rapoarte nu ar putea susţine impunerea acesteia.
Capital: Aţi dat vreodată mită în Romånia?
JW: Nu am dat şi nici nu am primit. Şi nici n-o voi face.
Capital: Spuneaţi că Romånia este încă o ţară coruptă…
JW: Nu am spus asta.
Capital: Ba da, este una din declaraţiile dvs. care a apărut în presă.
JW: Nu am spus-o niciodată într-o formă atåt de simplificată.
Capital: Cum aţi ajuns la această concluzie, dat fiind că nu aţi dat şi nu aţi primit niciodată mită în Romånia?
JW: Citesc ziarele, rapoartele CE, ale guvernului romån, vorbesc cu oamenii şi ascult ce spune preşedintele Romåniei despre propria sa ţară. Revenind însă la ce am discutat anterior, europenii aşteaptă ca fondurile de la bugetul UE alocate Romåniei să fie cheltuite într-un mod transparent. Oamenii fac legătura între corupţie, Justiţie şi bani şi de aceea se tem ca fondurile să nu ajungă în anumite buzunare.
JW: Îi pot înţelege ţinånd cont de reputaţia pe care o are Romånia în privinţa aplicării legii şi a luptei împotriva corupţiei. Situaţia de aici este vulnerabilă, iar în Romånia urmează să sosească o grămadă de bani. Eu, personal, însă, sunt moderat din acest punct de vedere, fiindcă ştiu că OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) şi DLAF (Departamentul de Luptă Antifraudă din Romånia) îşi vor face treaba.
Capital: Fiindcă vorbiţi de corupţie, este adevărat că oamenii de afaceri se plång că în vamă sunt avantajate importurile de flori din Olanda în defavoarea celor din Thailanda?
JW: Nu am auzit neapărat de comerţul cu flori. Corupţia există. Însă trendul este pozitiv, iar situaţia se îmbunătăţeşte. n
«Un judecător romån trebuie să facă cu mult mai multe decåt au de făcut colegii săi din celelalte state europene. Vorbim de un număr copleşitor de mare de dosare.»
«Europenii fac legătura între corupţie, Justiţie şi bani şi de aceea se tem ca fondurile să nu ajungă în anumite buzunare.»
«În Romånia, nu am dat şi nici nu am primit mită. Şi nici n-o voi face.»
Carte de vizita
1959: s-a născut la Zweeloo, Olanda
1982: a absolvit Facultatea de Drept Internaţional din Leiden
1985: secretar comercial al Ambasadei Olandei din Danemarca
1998: asistent în cadrul Reprezentanţei Permanente a Olandei pe långă UE
2005: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Olandei în Romånia