Una din problemele cu care ne confruntăm în prezent în domeniul securităţii cibernetice este cea a decalajului cognitiv, a traducerii limbajului tehnic în limbaj politic, a declarat marţi ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente, la CYBERSEC Forum de la Cracovia.
"Trebuie să continuăm să ne updatăm modul de gândire, să ne îmbunătăţim în mod constant deprinderile şi să înţelegem că trăim într-un mediu global, în care câmpul de luptă este din ce în ce mai mult unul digital în timp ce noi tindem să avem reflexele mai vechi, de tip analog", a declarat ambasadorul Sorin Ducaru, transmite Agerpres.
Referindu-se la modul în care NATO şi-a întărit capabilităţile în domeniul securităţii cibernetice, Sorin Ducaru a subliniat că în prima fază, în 2002, la summitul de la Praga, NATO a abordat subiectul securităţii cibernetice la nivel de şefi de guvern, dar l-a abordat la fel ca orice alt domeniu, ca o chestiune tehnică. Abia în 2007, după acţiunile îndreptate asupra Estoniei, dezbaterea politică, strategică asupra apărării cibernetice a ajuns în consiliul nord atlantic.'După atacurile din 2007 îndreptate împotriva Estoniei, principala concluzie fost că NATO trebuie să abordeze apărarea cibernetică în termeni de politică şi asta a dat naştere, în 2008, documentului fondator al NATO în domeniul apărării cibernetice, care a introdus principiile apărării cibernetice şi de asemenea a stabilit o serie de repere clare pentru protejarea sistemelor NATO şi linii directoare pentru protejarea sistemelor naţionale', a spus Sorin Ducaru.
În 2014, după manifestările cibernetice din campania hibridă a Rusiei înainte, în timpul şi după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, NATO şi-a dat seama că a venit timpul să lege apărarea cibernetică de raţiunea de a fi a NATO, apărarea colectivă. 'NATO şi-a dat seama că atacurile cibernetice pot atinge un nivel de la care pot fi la fel de dăunătoare ca şi atacurile convenţionale, un nivel de la care aliaţii, în conformitate cu articolul patru, ar trebui să răspundă ca o alianţă colectivă', a spus Sorin Ducaru. În consecinţă, în 2016, la summitul de la Varşovia, NATO a adoptat o promisiune de investiţie în domeniul apărării cibernetice la nivel de şefi de stat şi guvern, inspirată de promisiunea privind investiţiile în apărare, dar fără a ataşa un număr concret ci doar recunoscând nevoia de a aduce discuţia privind securitatea cibernetică la nivel strategic şi a prioritiza investiţiile în apărarea cibernetică. De asemenea, a recunoscut spaţiul cibernetic ca un domeniu de operaţiuni în care NATO trebuie să se apere la fel de eficient ca şi în celelalte trei domenii (terestru, naval şi aerian).
"Mandatul defensiv al NATO rămâne neschimbat. La fel ca şi în alte domenii, ceea ce face NATO este în conformitate cu legislaţia internaţională. NATO, ca organizaţie, nu va dezvolta sau dobândi orice alte capabilităţi decât cele pur defensive. Dar la fel ca şi în alte domenii, precum cel aerian, terestru sau naval, se poate baza pe contribuţiile voluntare oferite de o gamă largă de capabilităţi, din partea aliaţilor pentru susţinerea operaţiunilor şi misiunilor alianţei", a subliniat ambasadorul Sorin Ducaru.
Oraşul polonez Cracovia găzduieşte luni şi marţi cea de-a treia ediţie a European Cybersecurity Forum (CYBERSEC Forum), una din cele mai importante conferinţe dedicate securităţii cibernetice din Europa.