Juan Pablo Garcia-Berdoy y Cerezo, ambasadorul Spaniei la Bucureşti, declară, într-un interviu acordat revistei Capital, că autorităţile române ar trebui să gândească un mecanism de stimulare a companiilor care îi vor angaja pe românii întorşi în ţară. El spune că guvernul de la Madrid studiază posibilitatea de a ajuta Bucureştiul în campania de atragere a muncitorilor aflaţi în Spania, mai ales a celor care actualmente şomează.
Capital: Spania are nevoie de circa două milioane de emigranţi pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă. Aşa rezulta în urmă cu câteva luni, dintr-un studiu al unei fundaţii iberice. Astăzi, ministrul muncii, Celestino Corbacho, susţine că Madridul este dispus să sprijine financiar emigranţii care doresc să se întoarcă acasă.
Juan Pablo Garcia-Berdoy y Cerezo: În această legislatură, politica privind emigranţii este încă în fază de proiect. Există discuţii ca cei care şi-au pierdut locul de muncă să fie ajutaţi să se întoarcă în ţara de origine. Nu am cifra exactă în ceea ce priveşte numărul emigranţilor aflaţi în şomaj, dar majoritatea acestora provine, cu siguranţă, din sectorul construcţiilor, cel mai afectat în ultima vreme.
Capital: Autorităţile de la Madrid au estimat că, anul acesta, se vor pierde 800.000 de locuri de muncă, dintre care 400.000 în construcţii. Cum s-ar traduce aceste cifre pentru românii din Spania?
JPGBC: Este greu de spus cu exactitate. Sunt trei scenarii. Primul se referă la muncitorii care se pot reprofila, adaptându-se la o nouă activitate. Economia spaniolă este în continuă creştere, chiar dacă ritmul a mai încetinit. A doua variantă ţine cont de emigranţii care doresc să se întoarcă acasă. România oferă multe posibilităţi, dovadă avansul creşterii economice şi cererea de forţă de muncă. Iar ultimul model are în vedere emigranţii care pot beneficia de sistemul de protecţie socială şi care vor aştepta o schimbare a situaţiei economice din Spania. Cred însă că foarte mulţi români se vor întoarce acasă, dar şi că mulţi vor căuta un loc de muncă într-un alt domeniu.
Capital: Care sunt sectoarele în care se pot angaja?
JPGBC: În sectorul serviciilor sau în cel agricol. Mulţi români lucrează în construcţii, dar au un nivel de pregătire superior.
Capital: Recent, ziarele iberice anunţau că se caută 25.000 de ingineri şi 900.000 de informaticieni. Chiar şi Justiţia are nevoie de translatori români. Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) a reclamat Spania la Curtea Europeană de Justiţie pentru nerecunoaşterea diplomelor din România.
JPGBC: Este vorba de adaptarea titlurilor universitare româneşti şi de a le face compatibile cu cele din Spania. Avem un dialog constructiv cu CE. Dar avem şi foarte mulţi medici români care lucrează în Spania, aşa cum mulţi medici spanioli muncesc în Marea Britanie şi, mai nou, în Portugalia.
Capital: Sectorul construcţiilor din Spania a înregistrat o scădere de 74% în primul trimestru al lui 2008, comparativ cu perioada similară a lui 2007. Este România un refugiu pentru companiile iberice din acest domeniu?
JPGBC: Firmele spaniole au venit în România înainte să înceapă criza imobiliară. Multe au cumpărat terenuri în urmă cu trei ani, iar acum au început să dezvolte proiecte imobiliare. Unele au prevăzut o scădere a pieţei şi şi-au extins activitatea în Polonia, România, America Latină, Maroc şi Franţa.
Capital: Poate fi aceasta o oportunitate pentru românii din Spania?
JPGBC: Da. În prezent, studiem posibilitatea de a ajuta guvernul român pentru reîntoarcerea muncitorilor din Spania, care doresc acest lucru şi care se află în şomaj. Cred că punctul central este informarea în timp real a acestora asupra posibilităţilor de a lucra acasă. Am dori ca Bucureştiul să reflecteze asupra modului în care pot fi stimulate acele companii europene ce angajează români care se întorc acasă. Acest lucru ar trebui să constituie un avantaj pentru o companie care realizează proiecte cu fonduri europene şi care angajează foşti emigranţi.
Capital: Românii şi câinii nu sunt doriţi în Mallorca?
JPGBC: A fost o manifestare nedorită a unui cetăţean din Alcudia, la care guvernul spaniol a reacţionat prompt.
Capital: În iunie, CE va anunţa raportul privind situaţia justiţiei. Anumite state membre solicită activarea clauzei în cazul României. Spania se numără printre acestea?
JPGBC: Spania nu este în favoarea aplicării clauzei. România a făcut progrese importante în lupta împotriva corupţiei şi în ceea ce priveşte reforma în justiţie. Sigur, mai sunt multe de făcut…
Capital: Un studiu din 2005 arăta că majoritatea spaniolilor nu cunoşteau nici o marcă românească şi aflaseră doar de Ceauşescu.
JPGBC: Imaginea României s-a îmbunătăţit foarte mult. Ţara dumneavoastră trebuie însă să-şi dezvăluie potenţialul cultural enorm pe care îl are. Pentru mine, este simbolic acel dialog în care Liiceanu îl întreabă pe Cioran de ce a ales Franţa. Acesta îi răspunde: „Fiindcă nu am putut merge în Spania“.
«În mediile de comunicare se folosesc adeseori informaţii complet eronate, dându-se impresia de manipulare.»
«Se creează cazuri care nu au un suport real şi care frânează investiţiile străine.»
«Spania nu este în favoarea aplicării clauzei. România a făcut progrese importante în lupta împotriva corupţiei.»
«Studiem posibilitatea de a ajuta guvernul român pentru reîntoarcerea muncitorilor care doresc acest lucru şi se află în şomaj.»
„În România, se apeleaza in mod abuziv la justitie“
Capital: Caixa, Caja de Madrid, preşedintele Real Madrid etc. Ce alte companii şi ce alte personalităţi vor mai investi în România?
JPGBC: Lista companiilor spaniole care au venit în România este cu mult mai lungă. Aceasta include firme din industria lemnului, a construcţiilor, sectorul bancar, cel agricol etc. Sunt circa 3.000 de companii cu capital spaniol, majoritatea înfiinţate în ultimii trei ani. Investiţiile spaniole au fost atrase de comunitatea importantă a românilor din Peninsula Iberică. Semnalele sunt că vor mai veni în România companii spaniole importante.
Capital: Ce le spuneţi investitorilor spanioli că ar trebui să evite atunci când vă contactează pentru a cere informaţii despre România?
JPGBC: Cel mai important este să aibă încredere în sistem. Există încă senzaţia că acesta este greoi. Am observat că în România există o problemă a procedurilor juridice. Se apelează în mod abuziv la Justiţie, în probleme comerciale. Se creează cazuri care nu au un suport real şi care frânează investiţiile străine. Dacă titlul de proprietate nu este 100% garantat, dacă un judecător poate încetini, din motive absurde, o activitate economică, atunci investitorul pleacă. Deşi, în acest sens, s-au făcut progrese în ultimii ani, au mai rămas multe de făcut. De asemenea, în mediile de comunicare se utilizează adeseori informaţii complet eronate, dându-se impresia de manipulare. De exemplu, în cazul licitaţiilor publice, se organizează adevărate campanii. Iberdrola, una dintre cele mai mari companii energetice private din Europa, a pierdut la o mică diferenţă licitaţia pentru Electrica Muntenia Sud, în faţa ENEL. Acum ENEL are o poziţie dominantă. Spania este unul dintre principalii exportatori de capital din lume. Printre primele zece bănci la nivel mondial, două sunt spaniole şi nici una dintre acestea nu este prezentă în România. Un alt sector, care constituie motorul dezvoltării economice în toată lumea este parteneriatul public-privat. Acesta ar stimula prezenţa investitorilor spanioli aici. Însă, în România, legislaţia nu este bine pusă la punct.
Carte de vizită
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 9 martie 1961, Madrid
STUDII: Licenţiat în Drept
ACTIVITATE PROFESIONALĂ:
1987 – începe cariera diplomatică
1987-1988 – consilier tehnic, Cabinetul ministrului Afacerilor Externe
1988-1990 – consul al Spaniei în Filipine
1990-1991 – consilier pentru relaţiile cu ţările candidate la extinderea UE
1991-1995 – consilier pentru Afaceri Europene, Ambasada Spaniei din Bonn
1995-2000 – şef de cabinet, Cabinetul Secretarului de Stat pentru UE
2000-2002 – şef de cabinet, Cabinetul Preşedintelui Congresului Deputaţilor
2002-2004 – director general de politică externă pentru Europa, Ministerul Afacerilor Externe
4 martie 2005 – ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Spaniei în România
5 octombrie 2005 – ambasador al Spaniei în Republica Moldova
Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008
