Forma actuală a taxei de clawback riscă să deterioreze iremediabil încrederea investitorilor şi, implicit, atractivitatea României pentru investiţii viitoare, consideră Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România).
AmCham susţine că înţelege eforturile autorităţilor române de a asigura funcţionalitatea sistemului de sănătate şi necesitatea introducerii unui mecanism clawback, menit să asigure un control eficient al bugetului alocat medicamentelor.
"Reiterăm însă nevoia de modificare a formei actuale a taxei, deoarece aceasta implică probleme majore de sustenabilitate, magnitudine a sarcinii fiscale şi predictibilitate, ceea ce riscă să deterioreze iremediabil încrederea investitorilor prezenţi în Romania şi implicit atractivitatea României pentru investiţii viitoare", se precizează în comunicat.
Potrivit sursei citate, valoarea taxei clawback aferentă trimestrului I al acestui an în România reprezintă circa 30% din vânzările compensate ale majorităţii producătorilor de medicamente (în termeni absoluţi, mai mult de 100 de milioane de euro), la care se adaugă impozitele şi taxele uzuale, în condiţiile în care încasarea vânzărilor compensate se face cu mare întârziere. Estimările indică un nivel al taxei de 400 de milioane de euro pentru întregul an 2012.
"Un astfel de nivel al contribuţiei este nesustenabil şi nerezonabil din punct de vedere economic pentru producătorii de medicamente care operează pe piaţa locală, atât prin faptul că se transferă industriei diferenţa semnificativă dintre consumul pacienţilor şi un buget subfinanţat în această privinţă, cât şi pentru că suprataxarea se face la preţul final al produselor, nu la preţ de producător, producătorul ajungând să plătească clawback atât pentru marjele distribuitorilor şi ale farmaciştilor, cât şi pentru TVA", se mai spune în comunicat.
AmCham România a anunţat, totodată, că a înaintat autorităţilor o serie de propuneri pentru soluţionarea acestor probleme, printre care se numără stabilirea unui prag maxim procentual realist şi echitabil pentru stabilirea plafonului de referinţă în funcţie de consumul real de medicamente înregistrat în anul precedent şi raportat la vânzările plătitorului, precum şi direcţionarea fondurilor colectate exclusiv către bugetul de medicamente.
Citeşte şi:
