Fata de predecesorul sau, Pentium III dezvolta – in anumite domenii -, asa cum reiese din instructiunile privitoare la imbunatatiri, performante notabile pentru unele operatiuni, cum ar fi, compresia video Internet si recunoasterea vocii, precum si procesarea imaginii in doua sau trei dimensiuni.
Disponibil initial la 450 si 500 MHz, Pentium III costa cu cateva sute de dolari mai mult decat Pentium II 450 si este pus in vanzare de lideri in domeniu: Compaq, Dell, CompUSA, Gateway, Micron, Tec si Quantex, la care se vor adauga in curand Acer, HP si IBM. Un sistem recomandat poate fi Pentium de 500 MHz si 128 MB de RAM, utilizand un set de cip Intel 440 BX. Toti cei care il comercializeaza au ales sa utilizeze un motor grafic si sistemul audio plus motorul DVD.
Pretul variaza intre 2.550 si 3.400 USD, principalele diferente intre diverse tipuri de astfel de PC-uri tinand de usurinta cu care pot fi instalate, operate, conectate la Internet si reparate.
Ca sa puteti aprecia superioritatea noului Pentium III, este important ce fel de utilizator sunteti. Daca utilizarea de baza a computerului dvs. se margineste la aplicatii in domeniul afacerilor, probabil nu veti putea aprecia imbunatatirile. Daca insa rulati soft-uri de grafica ce suprasolicita procesorul, cum ar fi Photoshop, sau jocuri care sa puna in valoare avantajele Pentium III, ilustrate prin Streaming SIMD (Single instructions multiple data) Extension – acronim SSE, – reprezentand un set de instructiuni de nivel mediu -, veti putea aprecia la justa valoare noul produs.
Daca sunteti pe cale de a cumpara un nou sistem Intel, iar banii nu constituie o problema serioasa, nu ne vom abate de la recomandarea clasica: cumparati cel mai bun sistem pe care vi-l puteti permite. Date fiind insa relativ nesemnificativele performantele ce se obtin in unele aplicatii, luati in calcul si alternativele care includ sistemul bazat pe AMD-K6-3, ca si ultimul computer al celor de la Apple. Iar daca dispuneti de un buget limitat sau pur si simplu nu aveti nevoie de un instrument de ultima ora, un sistem Pentium II si chiar Celeron pot fi luate si ele in considerare.
Pentium III furnizeaza imbunatatiri aparent minore fata de soft-urile existente, dar impatimitii PC-urilor, mai ales cei atasati de operarea in trei dimensiuni DVD, vor aprecia ca cipul poate aduce playback-ul software la acelasi nivel cu playback-ul hardware, imaginea devenind fidela realitatii.
Totusi, cipul ar putea avea curand un competitor in computerul AMD, echipat cu tehnologie AMD 3 DNow!, un set de instructiuni care are un usor avans fata de setul similar Pentium III. In plus, recent, Pentium III a constituit sursa unor controverse, fiind primul cip Intel care utilizeaza un nou ID digital ce poate fi considerat ca o ingerinta in viata privata a posesorilor de PC. In afara de SSE, singura diferenta arhitectonica intre Pentium III si Pentium II este utilizarea, de catre cel dintai, a noului procesor Intel serial number. Fiecare Pentium III va contine un ID digital unic care, activat, poate fi citit in retea. Aceasta inseamna ca este un element de securitate, un mijloc de control al comertului, al licentelor soft si al accesului la computerele din retea.
Securitatea computerelor trebuie, de buna seama, imunatatita; exista insa voci care considera ca serial number constituie o violare a vietii private. Cand Intel a anuntat existenta acestui element, mai multe grupuri de activisti pentru drepturi civile au boicotat Pentium III, temandu-se ca, in scurt timp, ar putea fi urmarite activitatile utilizatorilor pe Internet. Astfel, Centrul american pentru democratie si tehnologie si alte grupari au adresat plangeri la Comisia federala de comert al SUA impotriva Intel, privitor la cipul sau Pentium III, mai precis la acel serial number care poate fi folosit la identificarea utilizatorilor individuali de PC-uri, precum si in diverse activitati delictuale. Exista temerea si ca numarul ID ar putea pune capat discutiilor libere on-line legate de probleme sensibile de sanatate, cum ar fi SIDA.
Intel a replicat operand o usoara modificare, scotand din functie, serial number-ul, dar lasand utilizatorului posibilitatea de a-l reintroduce. Prima serie Pentium III ar putea avea intamplator numarul activat, dar softul furnizat il va putea scoate din functie la dorinta utilizatorului. Intel are totusi mai putine motive de ingrijorare din partea activistilor pe taramul drepturilor civile; adevarata amenintare se profileaza din partea AMD, care a anuntat lansarea, pana la mijlocul anului 1999, a unui computer ce va surclasa Pentium III.

K7 este considerat a fi ultima confruntare in razboiul procesoarelor dintre Intel, Goliatul industriei cipurilor, si AMD, in rolul lui David.

La inceputurile acestei batalii, AMD s-a decis sa escaladeze „conflictul” cumparand o companie mica, cunoscuta atunci sub numele de NexGen. Utilizand tehnologia acesteia, AMD a iesit pe piata cu K6. Timp de cateva saptamani, acest cip a reusit performanta de a fi in topul lumii x86. Ne amintim de vremea cand unele exemplare de inceput ale Pentium II lucrau mai prost nu doar decat K6, ci si decat PentiumPro, pe care trebuia sa-l inlocuiasca. Totusi, in timpul scurs de la lansarea cipului, Pentium II si-a recastigat, prin lupta, „coroana” pierduta. In tot acest timp, AMD s-a preocupat de proiectarea a ceea ce urma sa fie actualul cip „Intel killer”, un fel de prastie si piatra a lui David.
Inginerii si proiectantii de la AMD au pus umarul la realizarea proiectelor unei noi generatii de procesoare, in timp ce K7 a fost, la inceput, suspectat a fi un procesor care incheie o serie; structura sa va forma coloana vertebrala a unui intreg sir de procesoare, de la cele ieftine, Celeron, pana la cele cu preturi piperate, Xeon. Unele solutii de proiectare urmaresc in mod vizibil posibilitatea realizarii acestei strategii. Pornind de la ideea ca structura P III este un soi de editie revazuta si corectata a celei P II, o cotitura finala in evolutia K7 a avut loc atunci cand AMD a adoptat arhitectura EV6 a Compaq.

Adevarata performanta in lumea procesoarelor
Exista o multime de dezbateri privind actuala prapastie de performanta intre procesoarele Intel si toate celelalte. Una dintre cauze poate fi faptul ca peformantele clonelor chipset-urileor Intel nu sunt simetrice fata de chipset-urile Intel. De exemplu, raportul performantelor PFU fata de performanta intregului variaza la diferite procesoare. Aceasta inseamna, in fond, ca nu se poate extrapola performanta unui joc 3D, de exemplu, pe un chip AMD, la un cip Intel, comparand diferenta de performanta intre aceleasi doua cipuri, ruland, sa zicem, MS Excel. Prin introducerea schemei de randament PR, care utilizeaza un benchmark bazat pe aplicatii de afaceri, spre a compara performantele propriilor computere, AMD si Cyrix au reusit sa bage in ceata o multime de consumatori.
In timp ce multi jucatori s-au simtit pacaliti de aceasta schema, ea ramane totusi un bun indicator al performantelor aplicatiilor de afaceri.
Generatia actuala de computere alternative Intel realizeaza cu adevarat performante remarcabile raportate la cost, in aceasta situatie. O serie de computere in diverse birouri sunt utilizate pentru a rula operatiuni tip dactilo, programe tabelare si aplicatii e-mail. Acelasi lucru este valabil si in cazul utilizatorilor „de acasa”, care nu-si propun sa joace vreun joc 3D. Nu inseamna insa ca Intel nu are oferta si pe aceasta piata. Celeron-ul lor ramane un bun performer in domeniu dar este, totusi, mai bun pentru utilizatorii multimedia si jucatorii care nu simt nevoia unor performante de top.
K7 dispune de un proiect asa-numit de superconducta, care a fost gandit din temelii pentru o viteza sporita.
Pentru a intelege acest lucru trebuie sa aruncam mai intai o privire asupra conceptului de baza: superconducta. Incercati sa vizualizati o linie de asamblare intr-o fabrica. Fractionand procesul de realizare a unui produs, putem mari viteza de productie; pentru ca fiecare persoana va depune o munca mai simpla, ea va putea sa-si mareasca viteza de lucru. Acesta este ceea ce face in fond noul proiect: etapele de operare sunt mai simple, permitand astfel frecvente de operare mai mari.r
O nemultumire majora legata de cipurile AMD anterioare a fost punctul lor de performanta fluctuant: in timp ce K6 are un FPU mai rapid decat un P II de echivalent, P II poate realiza mai multe operatiuni FPU in aceeasi perioada de timp. Era un aspect al efectului de conducta: in timp ce K6 realizeaza o singura operatiune FPU mai rapid, P II descompune operatiunea FPU. Astfel, cand prima operatiune FPU paraseste FPU al PII, o alta este in curs de procesare, in timp ce a treia este decodata. Rezultatul consta in mai multe operatiuni FPU efectuate, raportat la un singur FPU mai rapid. K7 nu are asemenea probleme (putem spune ca el are in permanenta o conducta FPU plina); el va fi apt sa emita instructiuni complete pe ciclu, plasandu-se astfel peste P II si P III in privinta secventialitatii operatiunilor FPU. In privinta doar a instructiunilor, FPU al K7 se va situa undeva intre P II si P III.r
Iar momentul lansarii este cat se poate de favorabil. AMD se bazeaza pe „ceata” instaurata in randul cumparatorilor de Pentium-uri, acestia trezindu-se cu un nou procesor intr-un timp relativ scurt, inainte chiar de a se fi obisnuit cu relativ noul Pentium II. r
r
Pe piata, linistita pana acum, a procesoarelor, lucrurile incep sa se precipite, riscand sa se transforme intr-un adevarat razboi. Pana acum, Intel facea legea, dominand detasat piata. r
Agitatia care a cuprins celebra companie se pare ca se datoreaza „suflului” din ce in ce mai rece, in ceafa, al firmei concurente: AMD. Aceasta isi ascute coltii si pregateste, „din umbra”, lansarea noului produs, ce se pare ca va avea efectul unei bombe nucleare pentru Intel – noul procesor K7, denumit, fara menajamente si „Intel killer”. Tot mai multi cumparatori sunt atrasi de performantele produselor AMD. Cuprinsa subit de transpiratie, Intel incearca sa arunce de la mijlocul terenului. Fara sa se sperie, AMD pregateste minutios un touchdown decisiv.r
Noi vom privi si vom decide viitorul acestei lupte crancene dintre „greii” computerelor.r
r