Amendă pentru cei care nu se prezintă la vot
Amendă pentru cei care nu se prezintă la vot! Liderii europeni sunt îngrijorați de interesul scăzut al cetățenilor europeni față de alegerile din acest an, cu atât mai mult cu cât partidele extremiste și politicienii populiști câștigă tot mai mult teren.
Cu cel mai important an electoral în față, fiecare stat caută soluții pentru a mobiliza alegătorii. În unele țări se recurge la amenzi. Pe scurt, cei care nu ies la vot vor fi sancționați contravențional. Conceptul de vot obligatoriu nu este nou.
În 1892, Belgia a fost primul stat care a introdus votul obligatoriu. Mai multe state i-au urmat exemplul de-a lungul anilor. În Belgia, alegătorii eligibili care nu votează și nu-și justifică absența sunt pasibili de amenzi. Dacă un cetățean belgian nu votează de cel puțin patru ori în decurs de 15 ani, este șters din registrul electoral timp de zece ani.
Argumentele variază. Unii susțin că această metodă ar crește participarea la vot și ar aduce stabilitate în procesul electoral, determinând oamenii să-și respecte datoria. Alții cred că forțarea cetățenilor să voteze contravine principiilor democrației, putând genera aversiune față de sistemul politic.
Amendă de 100 de euro pentru cei care nu votează
Mai multe state i-au urmat exemplul de-a lungul anilor. Argentina a introdus votul obligatoriu în anul 1914. Australia a introdus votul obligatoriu în anul 1924.
În Luxemburg, oamenii riscă să primească amenzi de până la 100 de euro, dacă nu se prezintă la secțiile de votare. Totuși, votul este voluntar pentru cei peste 75 de ani. La alegerile europene din anul 2009, de exemplu, Luxemburg a avut cea mai mare prezență la urne (90,75%) din Europa. În schimb, în Cipru au votat doar 59% dintre alegători.
Italia, în schimb, a renunțat la votul obligatoriu în anul 1993, iar Cipru în anul 2017. Bulgaria a încercat să introducă votul obligatoriu în anul 2016, dar încercarea sa a eșuat.
Anul 2024, un an deosebit de important pentru România
Președintele României le-a reamintit tuturor că anul 2024 are „o încărcătură deosebită”. Anul 2024 este anul „în care alegerile pentru care suntem chemați la urne vor modela România de mâine.” De altfel, statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice ne oferă, acum, cele mai solide garanții de securitate posibile. Pe scurt, România este un veritabil pilon de stabilitate al unei zone marcată de turbulențe accentuate.
Toate marile proiecte de anvergură trebuie continuate. Din acest motiv, spune el, este important să conștientizăm că „deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre.”
„Într-o lume contemporană plină de provocări, este esențial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament națiunea, la fel cum au făcut și înaintașii noștri. În 1859, condițiile geopolitice erau dificile, iar populația avea aspirații legitime.
Astăzi, când Europa și întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetățenii așteaptă de la politicieni o direcție clară și fără echivoc, care să mențină nealterată direcția către prosperitate, dezvoltare și modernizare pe care s-a angajat România.
Statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice ne oferă acum cele mai solide garanții de securitate posibile. În același timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulențe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice.
Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate și de aceea este important să conștientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund față de viitorul nostru comun”, a transmis, miercuri, Klaus Iohannis de Mica Unire.
