Lucrările pentru Legile Justiției au fost amânate cu două zile din cauza numărului mare de amendamente. Luju a a făcut publice toate amendamentele care au fost depuse, atât de Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale magistraților cât și de către partidele parlamentare.

Astfel, potrivit sursei citate, Consiliul Superior al Magistraturii a înștiințat Parlamentul României că se opune eliminării din viitoarea Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor a sancțiunii pentru magistrații care nu respectă deciziile Curții Constituționale.

Drept urmare, potrivit Luju, în amendamentele trimise la comisia parlamentară, CSM a solicitat păstrarea abaterii disciplinare și completarea ei cu nerespectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

În ceea ce privește motivele invocate de CSM, magistrații explică faptul că existența sancțiunii disciplinare pentru nerespectarea deciziilor CCR este nu doar firească, ci și necesară. În acest sens, Consiliul a propus că printre abaterile disciplinare să figureze cea constând în: “Art. 272 alin.(1) „ș) – nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene”.

Amendamentele depuse de CSM

„În cuprinsul proiectului nu se regăsește o abatere disciplinară similară celei de la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. O propunere legislativă prin care se propunea abrogarea dispozițiilor mai sus menționate a fost analizată la nivelul Consiliului, prin Hotărârea Plenului nr. 86/2022 fiind exprimat un aviz negativ.

În esență, s-a reținut că prevederea legală în vigoare nu ar putea reprezenta un risc pentru independența judecătorilor, judecătorul național având libertatea de analiză a fiecărei situații juridice pe care o implică soluționarea unui litigiu pendinte.

În acest demers, inclusiv în situațiile în care se ridică problema conformității legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene, judecătorul rămâne singurul abilitat să decidă, în raport de elementele de specificitate ale fiecărei cauze, asupra aplicabilității unei anumite dispoziții din dreptul intern sau din dreptul european ori asupra incidenței în cauza a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții Constituționale ori a unei decizii adoptate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul procedurilor de unificare a jurisprudenței.

S-a reținut că ar trebui atent evaluate efectele potențiale ale abrogării acestei dispoziții, care, fără îndoială, ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile, deschizând calea lipsirii de eficientă juridică a oricărei decizii a Curții Constituționale sau a oricărei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii.

Având în vedere cadrul normativ în vigoare – art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare (pentru deciziile Curții Constituționale), și respectiv art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civilă și art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penală (pentru deciziile Înaltei Curte de Casație și Justiție) – judecătorii și procurorii nu ar putea să nesocotească forță obligatorie a acestor decizii, context în care reglementarea abaterii disciplinare prevăzută la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este nu doar firească, ci și necesară.

Mai mult, din rațiuni similare, de același regim juridic ar trebui să beneficieze și hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, context în care reglementarea art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar trebui completată cu ipoteza nerespectării acestor hotărâri”, se arată în amendamentul depus de CSM.

În ceea ce privește amendamentele depuse de partidele politice, UDMR și AUR s-au opus eliminării sancțiunii pentru nerespectarea deciziilor CCR. 

PSD susține ideile celor de la CCR

De cealaltă parte, PSD susține ideea celor de la CCR, în timp ce păstrarea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR este cerută însă nu doar de CSM, ci și de UDMR (partid aflat la guvernare) și AUR (cel mai important partid de opoziție).

Menționăm faptul că încă de marți, reprezentanții PSD au anunțat deja că vor susține punctele de vedere ale CSM referitoare la noile Legi ale Justiției. Astfel, deputații și senatorii social-democrați vor vota împotriva eliminării sancțiunii pentru magistrații care nu respectă deciziile CCR, în condițiile în care abrogarea abaterii disciplinare nu este acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Trebuie subliniat faptul că fără voturile celor de la PSD această propunere nocivă a ministrului Justiției Cătălin Predoiu nu are cum să fie inserată în viitoare Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor.

PNL în schimb propune renunțarea la această idee și menținerea reglementărilor din actuală Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ceea ce privește transparență CSM.

Mai exact, liberalii doresc păstrarea obligativității transmiterii ședințelor CSM în direct și a postării pe site-ul Consiliului a ședințelor de Plen și secții.

„Se preiau prevederile existente în Legea nr. 317/2004 în ceea ce privește transmiterea în direct a ședințelor de plen/secții, pentru asigurarea transparenței activității Consiliului”, se arată în amendament.

Amendamentele depuse de PNL și AUR

PNL cere practic și preluarea în nouă Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii a prevederilor de la art. 29 alin. 10 lit. a) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii potrvit cărora “ședințele publice de plen și de secții se transmit în direct, audiovideo, pe pagină de internet a Consiliului, se înregistrează și se publică pe pagină de internet a Consiliului, cu excepția deliberărilor și a audierilor în materie disciplinară”.

Și AUR are un punct de vedere similar în legătură cu transmiterea ședințelor CSM și a publicării pe site a înregistrării ședințelor. 

„Lucrările plenului şi ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secțiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice. Ședințele secțiilor în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune cu privire la judecători ori procurori nu sunt publice.

Ședințele de plen și de secții se transmit în direct pe pagină de internet a Consiliului și se înregistrează audiovideo. Înregistrarea se publică pe pagină de internet a Consiliului pentru o durata de 5 ani”, se arată în amendament.