Regulamentul se adresează persoanelor fizice şi juridice, precum şi autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor publice care deţin în proprietate/administrare clădiri care prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală prezintă pericolul afectării sănătăţii, vieţii, integrităţii fizice şi siguranţei populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane.
Stabilirea zonelor de acţiune prioritară se face prin intermediul instituţiei arhitectului-şef. Etapizarea se face avându-se în vedere nivelul de degradare al sistemului de închidere perimetrală al clădirilor, urmându-se să se respecte identitatea şi coerenţa zonelor şi integritatea lor în spaţiul urban.
Potrivit regulamentului, primarul general al Capitalei are obligaţia de a notifica deţinătorii clădirilor inventariate în cazul în care aceştia nu iau din proprie iniţiativă măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. În cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, odată cu notificarea proprietarilor, se va notifica şi serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii de a monitoriza şi de a controla modul de realizare a lucrărilor de intervenţie.
De asemenea, Adminstraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, înfiinţată ca serviciu public de interes local, va putea notifica deţinătorii construcţiilor, urmând să fie derulate activităţi de programare, pregătire, contractare, urmărire, executare, decontare şi recepţie a lucărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.
Finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie se asigură, pe cheltuială proprie, de către deţinătorii clădirilor.
Totodată, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura finanţarea cheltuielilor aferente executării lucrărilor de intervenţie corespunzătoare contribuţiei ce revine proprietarilor/asociaţiei de proprietari, în baza hotărârii CGMB, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, în urma depunerii unei cereri de către proprietar/asociaţii de proprietari. Sumele avansate se recuperează din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari.
Pe de altă parte, autorităţile pot asigura preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei proprietarului/proprietarilor de locuinţe aflaţi în imposibilitate de a sigura sumele ce le revin, ca măsură de protecţie socială, dacă proprietarii fac dovada că realizează venituri medii lunare pe membru de familie sub câştigul mediu net lunar pe economie.
Mai este posibilă preluarea integrală a cheltuielilor, dacă lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi refuză executarea lucrărilor de intervenţie.
O cofinanţare de 50% este posibilă în cazul lucrărilor de intervenţie la clădirile monument istoric, al celor amplasate în ansambluri şi situri clasare ca monument istoric sau în zonele de protecţie a monumentelor istorice, al clădirilor protejate datorită valorii lor culturale prin PUG, al clădirilor din zonele construite protejate sau din Centrul istoric.
Se sancţionează cu amenzi de 5.000-8.000 de lei nerespectarea obligaţiilor de către deţinătorii de construcţii, notificaţi, de a contracta proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie. Amenzi de la 2.000 la 5.000 de lei sunt prevăzute pentru nerespectarea de către deţinătorii de construcţii, notificaţi, a obligaţiei de a organiza recepţia la terminarea lucrărilor, precum şi recepţia finală la sfârşitul perioadei de garanţie de cinci ani şi completarea cărţii tehnice a construcţiei cu documentele aferente lucrărilor de intervenţie executate.
Anual, PMB prin instituţia Arhitectului şef, va stabili câte o nouă listă de zone prioritare de intervenţie, cu toate activităţile care decurg de aici, până a finalizarea programului, mai prevede regulamentul.
Sunt exceptate de la aplicarea regulamentului: clădirile expertizate tehnic şi încadrate în cala I de risc seismic şi pentru care proprietarii – persoane fizice şi juridice- sunt obligaţi să acţioneze pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al clădirilor; clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare.
În raportul de specialitate se arată că la elaborarea regulamentului au fost respectate prevederile legii 153/2011.
SURSA: Agerpres
