Declinul preţului petrolului brut din zona de 100 dolari pe baril la jumătatea anului trecut până sub pragul de 50 dolari pe baril în primele săptămâni din 2015 a aruncat în afara rentabilităţii un număr mare de exploatări petroliere de pe teritoriul SUA, în special platforme maritime şi instalaţii extragere a hidrocarburilor de şist. Numărul zăcămintelor rămase în exploatare s-a redus la 1.048, după oprirea temporară a activităţii în peste 800 de situri, conform datelor centralizate de compania de servicii petroliere Baker Hughes şi preluate de Zero Hedge. Portalul financiar observă că declinul de 45% a numărului de exploatări în numai 16 săptămâni este depăşit numai de o scădere de 57% din timpul crizei 2008-2009, dar care şi aceea a survenit abia în 41 de săptămâni.
Ultima săptămână măsurată în secvenţa Baker Hughes indică suspendarea operaţiunilor la 21 de zăcăminte, cel mai mic recul din 2015, însă în a 16-a săptămână consecutivă cu pierderi nete de exploatări la nivelul industriei petroliere americane.
Criza preţului petrolului pare a ajunge din urmă şi unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei SUA, foarte multe dintre locurile de muncă ce au fost create post-criză şi din avansul Produsului Intern Brut federal fiind datorate revoluţiei din domeniul exploatării hidrocarburilor de şist şi a zăcămintelor off-shore.
Amintiri despre criza rusească
Prima ţară care a suferit de şocul cotaţiei petrolului a fost Rusia. Ţară bazată pe exportul de ţiţei şi gaze naturale, Federaţia Rusă a cunoscut în anul 2014 o recesiune puternică, care a dus-o din a opta economie a lumii, de 2,1 trilioane dolari, la una de dimensiuni medii, de anvergura Coreei de Sud sau a Spaniei.
Către finalul anului, deteriorarea economiei a fost precipitată de o criză valutară în care rubla a atins vârful unei devalorizări de peste 50% faţă de dolarul SUA. „Rubla nu se va stabiliza până când nu o va face petrolul”, spunea atunci Kingsmill Bond, chief strategist la Sberbank Investment Research.
Analişti din pieţele internaţionale, dar şi comentatori politici vedeau declinul cotaţiei petrolului din pieţele internaţionale şi ca o consecinţă a încercării SUA de a izola Rusia în plan geostrategic, inclusiv prin îngenuncherea economică. Tăierea veniturilor sale din vânzarea de hidrocarburi a fost o consecinţă a acestor scăderi ale cotaţiei petrolului. Acum şocul ajunge din urmă şi industria de profil din SUA, foarte multe exploatări nord-americane trecând sub pragul de rentabilitate la preţuri ale ţiţeiului gravitând în jurul reperului de 50 dolari pe baril.
