Ultimele trupe combatante americane staţionate în Irak vor fi retrase total până la finele acestui an. Această declarație aparține chiar preşedintelui Biden. Marea întrebare care se ridică este legată de cât s-a înțeles din episodul retragerii din Afganistan. Un cunoscut jurnalist român a făcut o analiză clare a ceea ce va urma.
Cunoscutul jurnalist, Cristian Unteanu, a analizat, pentru Adevărul, ce ar urma să se petreacă în cazul retragerii SUA din Irak. În opinia sa, atât americanii cât mai ales irakienii pare-se că au dorit să înveţe ceva din episodul retragerii aiuritoare şi în totală debandadă din Afganistan, astfel încât preocuparea lor este să ajungă cumva la acorduri cu ameninţătoarele şi foarte puternicele miliţii locale – în principal subvenţionate şi înarmate de Iran – care se opun prezenţei oricărui militar străin din forţa de ocupaţie.
„În acest sens, foarte interesant este mesajul dat vineri de Qasim Al-Araji, consilierul naţional irakian pe probleme de securitate care a spus că guvernul său a încheiat un armistiţiu cu facţiunile armate pe agenda cărora figurează ca prim comandament atacuri împotriva soldaţilor americani şi a ceea ce a mai rămas activ din bazele lor din Irak şi a tuturor echipamentelor funcţionale, mai ales cele de transport terestru sau aerian”, a scris jurnalistul.
„Guvernul irakian a reuşit să încheie un armistiţiu în două faze cu facţiunile militare care luptă împotriva prezenţei americane în Irak, ceea ce, din punctul lor de vedere, înseamnă ocupaţie străină” – a spus Araji într-o alocuţiune televizată. „Prima fază a armistiţiului va dura până la alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 10 octombrie…faza a doua va dura până la finele anului 2021”, a mai spus el, reamintind că retragerea a fost reconfirmată în august, la Washington, cu ocazia întâlnirii între Biden şi Primul Ministru irakian, notează Unteanu.
Bilanţul irakian al Războiului împotriva terorii este mai amplu decât în Afganistan
Jurnalistul român a arătat că este interpretabil dacă, da sau nu, misiunea NATO de consilieri militari şi civili va fi asimilată de conducătorii facţiunilor armate cu interesele directe americane.
„Ce se întâmpla în continuare depinde de soarta alegerilor care, în funcţie de rezultate, pot detona o bombă de o intensitate şi cu consecinţe mai mari decât cele ale eşecului istoric al Occidentului în Afganistan. Asta din cauză că bilanţul irakian al Războiului îpotriva terorii este mai amplu decât în Afganistan, lucru uşor de explicat datorită numărui mai mare de populaţie şi al existenţei unor aglomerării urbane. (…)De-abia acum, în lumina misiunilor ratate din Afganistan şi Irak, avem timp să reflectăm la ce spunea Trump într-o dezbatere pe NBC: „Ne-am dus acolo, am cheltuit 3 trilioane dolari, am pierdut mii şi mii de vieţi şi apoi… Ce s-a întâmplat apoi? N-am primit nimic. Ştiţi, eram obişnuiţi să vedem cum cel victorios capătă beneficiile”. Istoria va alege. Deja începe să aleagă. Şi rezultatele nu sunt deloc onorante. Deocamdată să sperăm că armistiţiul va funcţiona. Să vedem ce va fi după 10 octombrie. Inclusiv pentru românii de acolo, din misiunea NATO şi nu numai”, se arară în analiză
Sursă foto: Pixabay