Reducerea dobânzilor şi a randamentelor obligaţiunilor a impulsionat investitorii să pompeze bani în active tot mai riscante. Americanii ţin capul de afiş la nivel european şi pentru prima dată, piaţa românească este accesată de cele mai mari fonduri din SUA.
În ultimul an şi jumătate, marile fonduri de investiţii din America au ajuns să deţină pe piaţa locală active în valoare de circa 570 mil. euro, cu precădere bunuri imobiliare. Peste 40% din plasamentele acestora au fost realizate direct în firme româneşti, iar restul au fost direcţionate către achiziţia de companii cu prezenţă regională, inclusiv în România. Chiar dacă volumul este nesemnificativ raportat la valoarea portofoliilor de active gestionate de aceste fonduri, prezenţa lor pe piaţă oferă un semnal clar că România este pe radarul unor jucători de talie mondială. Cele mai mari zece fonduri de investiţii din SUA, care au intrat pentru prima dată în România în ultimul an şi jumătate, gestionează active în valoare totală de peste 5.900 mld. euro, de 35 de ori mai mare decât PIB-ul României.
„Piaţa locală a atras cu precădere fonduri cu capital de risc, care caută să exploateze anumite nişe de piaţă, de exemplu, piaţa imobiliară. O explicaţie este aceea că pe piaţa din SUA dobânzile sunt la un minim istoric, iar, datorită evoluţiei pozitive a economiei globale, fondurile nu mai caută neapărat investiţii protejate, cum ar fi obligaţiunile guvernamentale, ci caută noi oportunităţi, în pieţe încă în dezvoltare“, spune Alexandra Smedoiu, senior manager în cadrul departamentului de servicii de consultanţă fiscală al PwC România. Ea se aşteaptă la o creştere a numărului de investitori şi a volumelor rulate în România, pe măsură ce Europa Centrală şi de Est se stabilizează şi îşi recapătă statutul de piaţă în dezvoltare.
Atracţia imobiliară
Investiţiile în proprietăţi au o pondere de 80% în plasamentele realizate de marile fonduri americane în România. Cea mai recentă tranzacţie cu ecou local a vizat achiziţia participaţiei de 41,6% pe care Michał Sołowow, al treilea cel mai bogat polonez, o avea în cadrul Echo Investment. În acţionariatul companiei au intrat Oaktree Capital Management şi PIMCO (administratorul portofoliului de active al Allianz), iar tranzacţia este considerată una dintre cele mai mari din istoria Poloniei. În România, firma deţine terenul de patru hectare al foste fabrici Fartec din Braşov, cumpărat în 2007 pentru 24 mil. euro şi extins ulterior cu încă 9.000 mp. Pe acest lot, Echo are în plan construcţia unui mall.
Dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de TPG Capital şi Ivanhoé Cambridge, a fost actorul celei mai mari tranzacţii imobiliare realizate în acest an în România. Compania a cumpărat de la CA Immo, cu circa 120 mil. euro, opt depozite şi 40 ha de teren, parte a Europolis Logistic Park de lângă Bucureşti. Americanii de la TPG Capital mai deţin companiile de consultanţă imobiliară DTZ şi Cushman & Wakefield, intrate într-un acord de fuziune. Ambele branduri sunt prezente în România prin contracte de franciză sau afiliere. Sceptici cu privire la România, americanii de la York Capital şi Oak Hill au refuzat oferta lui Ioannis Papalekas de a participa la oferta publică iniţială (IPO) a Globalworth din vara lui 2013. Un an mai târziu, însă, situaţia economică a Europei şi a României arăta diferit, iar cei doi giganţi financiari au decis să intre în acţionariatul Globalworth, din care deţin acum împreună 34,3%.
Cu un apetit mai ridicat pentru risc, Lone Star Funds a schimbat complet strategia Globe Trade Centre (GTC) din momentul în care a devenit acţionar majoritar. În ultimul an, GTC România, unul dintre cei mai prolifici dezvoltatori imobiliari locali, a vândut în pierdere mallurile Galleria Suceava şi Buzău, în încercarea de a lichida activele cu probleme. Acum, GTC mai deţine mallurile Galleria Piatra Neamţ şi Arad, a căror valoare s-a prăbuşit pe parcursul lui 2014; turnurile de birouri City Gate din Piaţa Presei, un teren în apropiere de acestea şi ansamblurile rezidenţiale Rose Garden (vândut) şi FeliCity (intrat în default).
„Investitorii se uită la România, dar încă există o problemă de finanţare a achiziţiilor pe piaţa locală. Vedem fonduri care vin pentru profituri imediate. Vor să intre acum şi să iasă în trei ani, când vor veni investitorii instituţionali“, susţine Silviana Badea, head of capital markets în cadrul JLL România, parte a unei corporaţii americane.
Start la active toxice
Achiziţiile imobiliare sunt doar un prim pas spre creditele neperformante scoase la vânzare de bănci. Fondurile americane au fost autorii a 81% din tranzacţiile cu credite toxice realizate anul trecut în Europa, conform CBRE.
În vara anului trecut, americanii de la H.I.G. Capital au dat startul vânătorii de active toxice, după ce, alături de Deutsche Bank, AnaCap şi APS, au fost implicaţi în cea mai mare tranzacţie cu credite neperformante de pe piaţa românească. Ei au cumpărat un pachet de credite toxice în valoare de 495 mil. euro de la Volksbank. Acelaşi fond a fost interesat şi de pachetul de credite de 545 mil. euro scos pe piaţă de Bank of Cyprus, în încercarea de a ieşi din România, însă ciprioţii l-au retras de la vânzare. Noua bătălie se dă acum pe pachetul de 2,7 mld. euro al BCR. H.I.G. Capital s-a asociat în această cursă cu americanii de la Blackstone, cel mai profitabil manager de active din lume, şi AnaCap. De portofoliul BCR mai este interesat şi Lone Star, dar şi un consorţiu format din Deutsche Bank, Baupost (SUA) şi Sankaty Advisors (afiliat Bain Capital din SUA). Cu alte cuvinte este o competiţie între banii americani.
Tot interesat de sectorul bancar, dar deocamdată nu de creditele neperformante, este şi BlackRock, cel mai mare administrator de active la nivel mondial. Fondul a devenit, anul trecut, cel mai mare acţionar al UniCredit şi mai deţine participaţii la BRD şi Romgaz.
Click pentru mărire
Diversificare
„Dacă ne uităm la modelul Poloniei, vom observa că aceste fonduri şi-au extins încet aria de investiţii şi spre alte industrii (sectorul industrial, producţie maşini etc.). Acest lucru se poate întâmpla şi în România, pe măsură ce fondurile capătă experienţă pe piaţa locală, iar indicatorii macroeconomici rămân în intervalul pozitiv“, menţionează Alexandra Smedoiu. Primii paşi, în acest sens, au fost făcuţi de Platinum Equity, controlat de miliardarul Tom Gores, care a cumpărat grupul spaniol Terratest, prezent în România prin firma de construcţii Terratest Geotehnic. Un alt exemplu este Marlin Equity Partners care a cumpărat dezvoltatorul de software Asentinel, activ şi în România, sau Anholt Services care a cumpărat cu 11 mil. euro ferme de 6.000 ha de la austriacul Gerald Schweighofer, iar acum a ajuns la 6.500 ha de teren agricol, majoritatea în Botoşani.
Nu doar fondurile care acceptă un grad mai sporit de risc şi-au făcut intrarea pe piaţa locală, în ultima perioadă. ADM, unul dintre cei mai mari comercianţi de materii prime agricole din lume, a preluat terminalele de cereale North Star Shipping şi Minmetal din portul Constanţa de la Liviu Ghebaur şi Ion Vasile, într-o tranzacţie estimată la peste 90 mil. euro. Compania spaniolă Nubiola Pigmentos, cel mai mare producător de albastru ultramarin din lume – care are o fabrică în Doiceşti (Dâmboviţa), a fost cumpărată de producătorul american Ferro Corporation. De asemenea, Mohawk Industries, cu vânzări anuale de 7,8 mld. dolari, a iniţiat achiziţia producătorului de plăci ceramice KAI din Bulgaria, prezent şi în România.
Afaceri cu America
SUA ocupau poziţia a 11-a în topul statelor cu cele mai mari investiţii în România la sfârşitul anului trecut, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Primele 20 de firme cu capital majoritar american, după cifra de afaceri realizată în 2014, au rulat peste 495 mil. euro în România şi au raportat un profit net cumulat de 36,7 mil. euro, conform datelor ONRC. Statistica nu include, însă, companii precum Ford, PepsiCo sau Philip Morris, deoarece reprezentanţele lor locale sunt controlate prin firme înregistrate în Olanda.
Cererea americanilor pentru produse făcute în România a crescut cu 18% în 2014. Mai mult, încă din 2011, exporturile către SUA au depăşit volumele din anii premergători crizei financiare. În 2014, americanii au cumpărat din România, în principal, dispozitive mecanice (cazane, turbine, motoare), produse din fontă, fier şi oţel, maşini, echipamentele electrice şi cauciuc, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). De cealaltă parte, România a importat din SUA combustibili, uleiuri minerale, dispozitive mecanice, maşini, echipamente electrice, instrumente şi aparate optice.
1,08 mld. euro este soldul investiţiilor realizate de companiile americane în România, la finalul lui 2014, cu o pondere de 1,8% în totalul ISD-urilor
