Noul obscurantism. Profilul lui Călin Georgescu și a aliaților săi. Misticism, naționalism și tehnologie. Un peisaj de iarnă, cu pini acoperiți de zăpadă ce se întind de-a lungul unui lac glacial, devine scena unei demonstrații neobișnuite. În mijlocul peisajului, un bărbat grizonat, cu trăsături plăcute, se dezbracă și se pregătește să înoate în apa rece.
„Nu am nevoie de Facebook, internet sau de nimeni; îmi este suficientă inima mea”, declară el, înainte de a intra în lac. Este vorba despre Călin Georgescu, un personaj care a șocat România și a captat atenția presei internaționale prin ascensiunea sa fulgerătoare în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Ascensiunea lui Călin Georgescu pe TikTok
Călin Georgescu a devenit o figură centrală a scrutinului prezidențial din România, desfășurând o campanie atipică, aproape exclusiv pe TikTok.
În pofida absenței sale din sondaje și a unui buget declarat inexistent, a acumulat peste un milion de vizualizări cu videoclipuri de o diversitate surprinzătoare.
Unele dintre acestea erau acompaniate de muzică melancolică, apelând la emoțiile alegătorilor prin mesaje precum „Votați cu sufletul”, scriu cei de la The Atlantic.
Alte videoclipuri aveau tonuri stridente, lumini intense și muzică electronică, în care Georgescu promova o „renaștere națională” și denunța conspirații globale.
Mesaje despre „controlul gândirii” și imagini cu marionete manipulând sfori au fost elemente recurente.
„Ordinul de a ne fi distruse locurile de muncă a venit din exterior”, afirma într-unul dintre clipuri.
Tactica sa de a utiliza regulile algoritmului TikTok în favoarea sa l-a propulsat într-o poziție pe care puțini ar fi anticipat-o.
Admirație pentru figuri controversate și teorii conspiraționiste
În pofida imaginii sale aparent blânde, Georgescu a provocat controverse majore prin declarațiile și asocierile sale. El l-a elogiat pe Ion Antonescu, dictatorul român din perioada războiului, și pe liderul interbelic al Gărzii de Fier.
Totodată, a avut întrevederi cu Alexander Dughin, ideologul fascist al Rusiei, care a sugerat că „România va fi parte a Rusiei”.
Georgescu a exprimat credințe spirituale neobișnuite, susținând că „apa are o memorie” și este „vie”. El avertiza asupra pericolului băuturilor carbogazoase, afirmând că acestea ar conține nano-cipuri.
Soția sa, Cristela Georgescu, împărtășește pasiunea pentru teorii alternative, realizând videoclipuri despre vindecare și concepte precum acidoza limfatică.
Neutralitatea față de Ucraina
În plină criză geopolitică, Georgescu și soția sa promovează „pacea”, un concept vag ce sugerează retragerea sprijinului României pentru Ucraina. Cristela Georgescu a scris pe Instagram:
„Războiul nu poate fi câștigat prin război… distruge INIMI”.
Ei nu menționează riscurile de securitate pe care le-ar presupune o victorie a Rusiei asupra Ucrainei sau impactul economic și politic asupra regiunii.
Mai mult, guvernul român a acuzat utilizarea ilegală a unor resurse financiare pentru promovarea online a lui Georgescu și implicarea hackerilor ruși în atacuri asupra infrastructurii electorale.
Rezultatul a fost anularea primului tur al alegerilor de către Curtea Constituțională.
Noul Obscurantism – o mișcare emergentă
Figura lui Georgescu a fost asociată cu un curent mai larg, denumit „Noul Obscurantism”. Această mișcare globală îmbină spiritualitatea pseudo-științifică cu naționalismul mistic și teoriile conspiraționiste.
Liderii săi, precum Georgescu, promovează soluții magice și superstiții, contestând rațiunea și iluminismul.
Acest curent se manifestă sub diferite forme în Europa și America, de la promovarea scepticismului față de vaccinuri la respingerea schimbărilor climatice și glorificarea liderilor autoritari.
Exemple includ partidele de extremă dreapta din Europa Centrală, care combină xenofobia cu ritualuri păgâne și simbolism ocult.
Întoarcerea la modelele istorice
Analogiile cu trecutul sunt evidente. În Rusia de dinainte de Revoluția din 1917, misticismul și ocultismul s-au răspândit pe fondul declinului imperiului.
Figuri precum Rasputin, un mistic care pretindea puteri vindecătoare, au ajuns să influențeze deciziile politice. Similar, „forțele necurate” care dominau imaginația rușilor la acea vreme pot fi comparate cu „statul paralel” din retorica modernă.
În concluzie, fuziunea dintre pseudo-spiritualitate, populism și naționalism mistic reprezintă o amenințare complexă, nu doar pentru România, ci pentru democrația globală. Ascensiunea unor figuri precum Călin Georgescu este un semnal de alarmă pentru societățile contemporane.
