ExxonMobil, compania americană care, împreună cu Petrom, prospectează gaze în perimetrul Neptun, precizează că urmăreşte cu interes evoluţia gazoductului BRUA, însă, până una-alta, continuă să evalueze programul de foraj de până acum, pentru a-I determina viabilitatea. Adică, maximă prudenţă în exprimarea unor opinii mai ferme în ceea ce parte deja un joc geopolitic regional pe care îl poartă Budapesta, deşi pentru Exxon şi Petrom este vital ca BRUA să ajungă la Viena, conform proiectului original, ca să poată descărca pe piaţa vestică gazele pe care ar putea să le extragă din Marea Neagră. Iată poziţia Exxon: “Urmărim cu interes evoluţia recentă a proiectului privind gazoductul Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria (BRUA). În acelaşi timp, continuăm evaluarea rezultatelor programului de foraj derulat în perimetrul Neptun – zona de apă adâncă pentru a determina viabilitatea comercială a resurselor. Nu avem comentarii sau informaţii suplimentare în acest moment”. Împreună, Exxon şi Petrom deţin rezerve estimate de gaz de până la 84 de miliarde de metri cubi. Luarea unei decizii de investiţie comercială este aşteptată pentru acest an iar începerea producţiei ar urma să se facă în 2020 – 2021.

Ceva mai vocali sunt ceilalţi americani din Marea Neagră Black Sea Oil & Gas SRL, interfaţa din România a gigantului Carlyle. Prin vocea directorului Mark Beacom, aceştia spun despre BRUA că este un proeict foarte important pentru România, care aduce, printre altele, beneficii în privinţa ocupării forţei de muncă, investiţii şi alte zăcăminte de gaz şi poziţionarea României drept un actor energetic regional. ““Proiectul de Dezvoltare Gaze Midia al Black Sea Oil & Gas nu este afectat în mod direct de proiectul BRUA. Cu toate acestea, BSOG consideră că gazoductul BRUA este un proiect important de infrastructură energetică pentru Romania în ceea ce priveşte investiţiile şi ocuparea forţei de muncă, deblocarea şi a altor resurse de gaze ale ţării, îmbunatăţirea securităţii energetice a Romaniei, crearea unei pieţe mai transparente a gazelor naturale şi poziţionarea României ca jucător important în sectorul energetic, inclusiv transformarea în centru de gaze naturale pentru regiune.”, spune Beacom.

Este cumva normal ca BSOG să fie ceva mai aplicată, pentru că firma a luat deja decizia de a începe producţia de gaze în Marea Neagră. Prima extracţie ar urma să fie făcută în vara anului 2019. Zăcămintele BSOG sunt evaluate la circa 10 miliarde de metri cubi

 

Şahul Budapestei

Operatorul de transport gaze al Ungariei a anunţat, recent, că gazoductul BRUA care ar urma să ducă gazele extrase din Marea Neagră către ţările din vestul Europei se va opri pe teriotriul statului vecin, nu în Austria, aşa cum este proiectul aprobat inclusiv de Bruxelles. Guvernul lui Viktor Orban încearcă să “îşi tragă spuza pe turta lui”, în detrimentul Austriei, pentru că dacă BRUA se opreşte în Ungaria, atunci acolo va avea loc dispecerizarea şi alocarea cantităţilor pentru clienţii finali, evident cu beneficii financiare enorme pentru vecini.

…şi replierea celorlalţi actori implicaţi în proiect

Sigur, Ungaria este datoare să îşi urmărească interesele, dar acordul pentru traseul BRUA a fost luat, acum câţiva ani, la nivelul Comisiei Europene de la toate statele UE ce îl găzduiesc, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Ungaria a semnat pentru acest traseu şi beneficiază de asistenţă financiară de la Bruxelles pentru realizarea secţiunii de conductă de pe teritoriul ei, pentru că BRUA este considerat proiect strategic european. Scopul lui este de a asigura alternativă pentru Europa la gazele ruseşti şi predictibilitatea în aprovizionare. Pentru acest lucru dă UE bani şi la asta se aşteaptă. Aşa că, probabil, demersul Ungariei nu va fi unul încununat de succes. Dar , chiar dacă guvernul vecin va continua în această direcţie, există soluţii pentru ca BRUA să ajungă la destinţia lui iniţială. Surse din compania naţională de transport gaze Transgaz ne-au precizat că BRUA poate fi deviat prin Serbia şi Croaţia, către Austria, fără ca aceasta să fie singura soluţie luată în calcul. Mai mult, la nivelul părţii româneşti, anunţul de vinerea trecută al FGSZ nu este o supriză. Aparent, se ştia de ceva vreme de intenţiile Ungariei de a interveni pe proiect, cel puţin pentru Transgaz nu este o surpriză, aşa că, probabil, în prezent se evaluează alternativele de continuare a proiectului.

„Partea noastră din BRUA se face şi asigură preluarea întregii cantităţi de gaze din Marea Neagră. Ungurii spun că la ei nu e nevoie de conducta BRUA pentru că sistemul lor de transport actual poate prelua întreaga cantitate şi nu s-ar mai justifica economic o conductă suplimentară. Pentru austrieci, e o pierdere din punctul de vedere al dispecerizării cantităţilor din Marea Neagră în hubul Baumgarten, pentru că dispecerizarea s-ar face în Ungaria, care are conexiuni cu toate statele învecinate. Adică Ungaria ar deveni un hub concurent pentru Austria“, explică un oficial guvernamental român situaţia şi poziţia în care se găseşte România acum.

 

Comisia Europeană a avut o primă reacţie la anunţul FGSZ. Oficialii de la Bruxelles au transmis că propunerea din partea operatorului ungar nu modifică obiectivul general al creării de rute de transport pentru a duce gazul din Marea Neagră şi alte surse (gaz lichefiat, Coridorul Southern Gas etc.) pe pieţele regionale. Comisia încurajează cu tărie operatorii din Ungaria, România şi Austria şi instituţiile naţionale care reglementează pieţele energetice să discute rapid noua propunere şi să facă modificările în conceptul de infrastructură în colaborare strânsă cu companiile interesate, astfel încât să evite întârzierile şi să se asigure că noul concept răspunde nevoilor pieţelor. Comisia Europeană e pregătită să asiste operatorii naţionali şi instituţiile de reglementare în aceste discuţii“, se arată într-un comunicat remis presei.