Mai mult de două treimi dintre americani nu sunt de acord cu felul în care preşedintele Barack Obama gestionează problema preţurilor benzinei, deşi majoritatea nu îl consideră vinovat pentru scumpiri, arată un sondaj Reuters/Ipsos. Americanii sunt furioşi că trebuie să plătească preţuri mai mari. Chiar şi cu recentele scumpiri, benzina rămâne în SUA mult mai ieftină decât în Europa.
Preţul carburanţilor a crescut, în SUA, cu 30 de cenţi în ultima lună, la 3,90 de dolari pentru un galon, scrie Reuters. Ceea ce înseamnă că pentru un litru de benzină, preţul a crescut cu 8 cenţi (circa 0,25 de lei), până la la 1,03 dolari (3,36 de lei). În România, un litru de benzină nu poate fi cumpărat cu mai puţin de 5,5 lei, preţ cu circa 65% mai mare decât noile preţuri majorate din SUA.
Deşi continuă să aibă una dintre cele mai ieftine benzine din lume, americanii sunt furioşi pentru scumpirea recentă, care a afectat bugetele majorităţii familiilor din ţară. 68% din populaţie contestă felul în care preşedintele Obama gestionează situaţia, potrivit sondajului Reuters/Ipsos, în condiţiile în care creşterea preţurilor carburanţilor a devenit una dintre principalele teme de dezbatere în campania electorală prezidenţială de anul acesta.
Potrivit Reuters, nemulţumirea americanilor ar putea crea probleme actualului preşedinte la alegerile din 6 noiembrie, deşi sondajul citat arată că populaţia dă vina pentru recentele scumpiri mai degrabă pe companiile din domeniu şi pe ţările străine decât pe politicieni. “Oamenii sunt supăraţi că trebuie să plătească 3,9 dolari pentru un galon. Vor să poată critica pe cineva pentru asta şi preşedintele este la fel de potrivit ca oricine”, a declarat Chris Jackson, director de cercetare la Ipsos.
Motivul cel mai frecvent invocat de repondenţii sondajului Reuters/Ipsos, indiferent de preferinţele politice ale acestora, pentru scumpirea benzinei este lăcomia companiilor din domeniu. 36% din populaţie crede că firmele care “vor să facă prea mult profit” merită să fie învinovăţite pentru preţurile mari. Părerea este împărtăşită de 28% din votanţii cu simpatii republicane, de 44% din cei democraţi şi de 32% din independenţi.
26% dintre repondenţi consideră că de vină sunt şi alţi factori: politicienii, ţările străine care controlează rezervele de petrol şi activiştii de mediu care vor să limiteze exploatarea petrolului.