Nu mai este un secret ca, daca americanii vor sa-si asigure o prezenta economica de prim rang in Romania este nu pentru ca ar fi fost sedusi de oportunitatile ori mediul de afaceri, ci pentru ca au interese strategice majore in regiune. Adjunctul secretarului american pentru comert, Samuel Bodman, care a condus saptamana trecuta o misiune economica oficiala in tara noastra, marturisea ca duce la indeplinire ordinul Presedintelui Bush de a folosi toate resursele departamentului sau pentru ca relatiile economice bilaterale sa tina pasul cu cele politico-strategice, deosebit de puternice si in permanenta dezvoltare. Treaba deloc simpla, ceea ce face ca secventele constructiei parteneriatului economic sa semene izbitor cu mutarile dintr-o partida de sah atipica: nu exista invingatori si invinsi, castigul se imparte, dar jocul are totusi o miza: stabilirea regulilor.
Acesta este si motivul pentru care in deschiderea partidei s-a facut un neobisnuit schimb de piese grele. Ramanand in domeniul strict economic, de la inceputul anului curent s-a inregistrat un numar record de vizite reciproce la nivel inalt: Eugen Dijmarescu, Dan Ioan Popescu, pe de o parte, si Donald Evans, secretarul american pentru comert, urmat de adjunctii sai, Sam Bodman, Ken Juster si Bill Lash, de cealalta parte. Ei au definit o agenda de cooperare economica, au inventariat oportunitatile majore si dificultatile de surmontat, clarificand inclusiv problema controlului tehnologiilor si produselor care pot fi utilizate in scopuri militare.
Potrivit oficialitatilor americane, doar China a mai fost curtata cu o intensitate comparabila, in 2003, de catre Departamentul pentru Comert al Statelor Unite. Asta, daca nu punem la socoteala acordarea statutului de economie de piata pentru Romania – o alta mutare tactica a Washingtonului. „Ea permite Guvernului SUA, explica Samuel Bodman, sa sustina in fata companiilor americane ca preturile si celelalte conditii ale tranzactiilor nu sunt controlate de stat si ca aspectele tehnice ale economiei de piata sunt intrunite in Romania.”
Prin misiunea economica de saptamana trecuta, constructia parteneriatului romano-american a intrat intr-o noua faza, cu mult mai aplicata, care vizeaza direct domeniul afacerilor. Daca ar fi sa judecam dupa cifra celor 160 de intalniri, fie oficiale, fie de afaceri, realizate in doar doua zile, misiunea a fost o manevra realmente complexa si laborioasa pentru partea americana. Ea a etalat, pe unul din flancuri, cavaleria usoara, prin grupul celor 12 companii de rang mediu incluse in delegatie, si a sarjat pe celalalt flanc cu cateva acorduri pentru finantarea si executia unor proiecte de infrastructura, al caror total depaseste patru miliarde de dolari. Faptul ca Guvernul SUA, care isi asuma, intr-un fel sau altul, finantarea proiectelor, este dispus sa mizeze asemenea sume pe Romania, pe termen foarte lung, este o invitatie in plus – si poate cea mai convingatoare – adresata investitorilor americani.
Pe fondul acestei ofensive pe esichierul parteneriatului bilateral, Washingtonul a scos in fata inca doua piese grele ale Departamentului pentru Comert, Sam Bodman si Bill Lash, care au livrat mesajul principal al misiunii economice de saptamana trecuta, pentru oficialitatile romane. In traducere libera si intr-o interpretare pragmatica, el suna astfel: asemenea proiecte se vor materializa si un al doilea val de companii americane va veni in Romania daca Guvernul va lua masuri eficiente pentru a imbunatati mediul de afaceri. Repetata pana la epuizare, timp de doua zile, lista problemelor ridicate de partea americana – intrata deja in istorie sub numele de „Lista lui Bodman” – a intrat pe agenda premierului Nastase, care a mimat cu candoare surpriza de a afla ce obstacole interesante infrunta investitorii in Romania.
Oferta partii americane consta, asadar, in a-si pune la bataie si reputatia, si banii, pentru a stimula lansarea unui al treilea val de investitori americani. Primele doua au tintit industria bunurilor de larg consum (Coca-Cola, Colgate Palmolive, P&G, Kraft, Philip Morris) si respectiv pe aceea a echipamentelor (Trinity, Timken, Solectron, Casparts). Desi multe dintre companiile ultimului val isi anuntasera intentia de a face din Romania un centru regional pentru afacerile lor si un furnizor pentru Europa Occidentala, investitiile lor au stagnat la nivelul initial, si datorita contractarii pietelor, dar si pentru ca „Lista lui Bodman” exista, sub diverse nume si forme, de ani de zile.
Potrivit oficialitatilor americane, un posibil nou val de investitori ar aduce capital, tehnologie si servicii in cateva domenii de maxim interes: infrastructura, energetica, protectia mediului, constructii, IT, telecomunicatii. In privinta investitiilor directe, americanii asteapta cu real interes privatizarea sectorului energetic si, nu in ultimul rand, a SNP Petrom.
La mutare este acum guvernul roman, care trebuie sa-si faca temele de casa. Cerinta de a asigura intrarea pe piata romaneasca a companiilor americane in conditii de egalitate cu firmele din UE este o veritabila provocare. Avand insa o lunga obisnuinta in a juca pionii si a face sacrificii spectaculoase de piese importante, probabil ca va rezolva chestiunea discriminarii companiilor americane inainte de a fi facut vreun pas inainte in problema birocratiei, coruptiei si lipsei de transparenta.

Proiectele lui Bodman

· Autostrada Bucuresti-Oradea, cu Bechtel (2 miliarde dolari).
· Lucrari similare de infrastructura, cu Washington Investment Group (1-3 miliarde dolari).
· Reabilitarea drumurilor, termoficarii si constructia a 1.000 de locuinte in Sectorul 2 din Bucuresti, cu Lemna Intl. (130 milioane dolari).
· Reabilitarea retelei de termoficare in Bacau si Piatra Neamt, cu Lemna Intl. (60 si respectiv 30 mil. dolari).

Lista lui Bodman

Lista problemelor cu care se confrunta companiile americane in Romania, in varianta prezentata de secretarul adjunct pentru comert al SUA, Samuel Bodman:

· Birocratia, care creeaza dificultati la inregistrarea firmelor, la obtinerea de autorizatii etc.

· Schimbarea frecventa a legilor, fara consultarea mediului de afaceri, care afla adesea din ziare despre noile reglementari. „Regulile dupa care se incheie o tranzactie trebuie sa fie valabile si peste un an, si peste cinci, iar daca se fac schimbari, sa fim consultati” – a cerut Bodman.

· Protectia drepturilor de proprietate intelectuala, pentru care exista o lege buna, dar aplicarea ei lasa mult de dorit. „Industria dumneavoastra de software nu se va putea dezvolta in asemenea conditii.”

· Coruptia si lipsa de transparenta, de pilda in privatizare.
„Castigatorii licitatiilor au fost uneori selectati mai curand dupa cat de bine cunosteau
persoana potrivita, decat dupa ceea ce stiau sa faca.”

· Regimul vamal, care pune firmele americane intr-o pozitie dezavantajoasa fata de firmele din UE. „SUA cred ca este in interesul Romaniei sa adere la UE, (…)
dar nu trebuie sa accepte fara discernamant toate propunerile venite de la Bruxelles.”