tranzitie, iese la iveala faptul ca multinationalele americane au venit si s-au asezat in Romania urmand o strategie cat se poate de precisa si de prudenta.
Un prim esalon, la inceputul anilor ‘90, l-au reprezentat producatorii de bunuri de larg consum, care au facut investitii importante, dar care aveau si sansa recuperarii acestora pe termen relativ scurt: Coca-Cola, Colgate-Palmolive, Philip Morris etc.
Succesul acestui prim desant a dat unda verde unui al doilea val de companii, care s-au implicat, in a doua jumatate a deceniului trecut, in ceea ce parea sa aiba sectorul manufacturier din Romania mai reprezentativ si mai ispititor: industria grea, in care s-au lansat Timken, Trinity Industries, Casparts Precision s.a.m.d.
Anul 2003 marcheaza inceputul intanirilor de gradul III dintre capitalul nord-american si economia romaneasca. Ele nu sunt nici investitii greenfield, nici achizitii spectaculoase in contextul privatizarii, pentru simplul motiv ca piata romaneasca este inca prea debila si nesofisticata pentru a putea ispiti.
Dar oportunitatile din ograda guvernului roman se dovedesc a fi deosebit de tentante pentru marile companii americane.
Gheata a fost sparta in aceasta vara de Amromco Energy din Texas, prima firma straina care extrage si livreaza gaze naturale din zacamintele romanesti. Fondata in 2000 de un grup managerial care a gestionat proiectele Amoco din tara noastra, Amromco are un plan de 60 de milioane de dolari pentru urmatorii sapte ani. Amromco a negociat timp de 18 luni cu reprezentantii Romgaz termenii unei afaceri, pe care ambasadorul american Michael Guest o considera „un model de cooperare economica de succes, care ar trebui multiplicat cat mai larg cu putinta”. Cu o infuzie de capital si tehnologie moderna, Amromco a inceput sa readuca la viata campurile aproape epuizate din zona Prahovei ale Romgaz, unde a pus deja in functiune opt puncte de extractie in primele trei luni si va duce numarul lor pana la 15, pana la finele acestui an. Pana la amortizarea investitiei, care se va petrece peste aproximativ cinci ani, Romgaz incaseaza un sfert din valoarea gazelor provenite din aceste terenuri concesionate si vandute pe piata interna cu un pret reprezentand 80% din acela al gazelor de import; dincolo de acest prag, veniturile se vor imparti in mod egal intre Amromco si Romgaz. „Speram sa dezvoltam noi proiecte in domeniul exploatarii gazelor si petrolului din Romania – s-a declarat optimist presedintele Amromco, William vanden Heuvel. Dispunem de suficient capital, dar afacerile se vor extinde in masura in care ni se vor oferi oportunitatile asteptate.”
Calatoria de afaceri pe care Robert Randy Harl, presedintele si directorul companiei Kellog Brown & Root (KBR), a facut-o recent in Romania este inca si mai semnificativa. KBR este divizia de engineering si constructii a grupului Halliburton, o multinationala care opereaza in 70 de tari, inchide anul cu o cifra de afaceri de 12,6 miliarde de dolari si este, intre altele, contractorul general care gestioneaza toate programele logistice ale Pentagonului.
Randy Harl a declarat deschis interesul KBR de a demara in Romania cat mai multe proiecte dintr-un portofoliu care, numai in domeniul infrastructurii, sunt de ordinul sutelor si cumuleaza o valoare de 30 de miliarde de dolari, pentru urmatorii zece ani. Pana in prezent, KBR a executat proiecte pentru sprijinirea politicii guvernului american in Ungaria, Cehia, Kosovo si Bosnia. In acest moment, se afla in faza de analiza posibilitatea demararii unor proiecte de anvergura in Romania si Polonia. Pe lista KBR nu figureaza, cel putin deocamdata, proiecte de logistica militara, cum ar fi constructia unor baze militare ale NATO, dupa cum nu figureaza nici alte tari din regiune.
Dupa un tur de forta in care a vizitat FECNE, Nuclearmontaj si Centrala nucleara de la Cernavoda, Randy Harl a marturisit interesul KBR de a prelua antrepriza Unitatii nucleare nr. 3, in asociere cu Grupul Tender.
Intr-un orizont mai scurt, presedintele KBR a incercat sa identifice produse si servicii pe care firmele romanesti le pot furniza pentru diverse alte proiecte curente, inclusiv in Irak. Dintre posibilele furnituri romanesti, au intrat pe lista transformatoarele de la Electroputere si cazanele de la Vulcan. Miza majora continua sa o reprezinte insa proiectele din infrastructurile romanesti, in legatura cu care intrebarea nu este daca, ci in ce masura KBR se va implica: „In urmatoarele doua saptamani, a precizat Randy Harl, vor sosi echipele de la KBR. In functie de analizele lor detaliate, vom face noi pasi. Dar ma astept ca rezultatul sa fie favorabil, asa incat probabil voi reveni in Romania inainte de sfarsitul anului.”