Printre cele peste 140 de națiuni chestionate, SUA au aterizat acum pe locul 23, comparativ cu locul 15 din 2023. Potrivit Time, oamenii din SUA născuți înainte de 1965 sunt, în medie, mai fericiți decât cei născuți după 1980. Milenialii raportează o scădere a satisfacției privind viața de zi cu zi, cu fiecare an în care îmbătrânesc.
Deși SUA se află, încă, în topul celor mai fericite 10 țări pentru cei cu vârsta de 60 de ani și peste, a picat în clasamentul general din cauza scăderii bunăstării americanilor cu vârsta de sub 30 de ani.
Finlanda s-a clasat în fruntea clasamentului, pentru al șaptelea an consecutiv
Lituania este cea mai fericită țară din lume dacă se iau în calcul răspunsurile celor cu vârsta sub 30 de ani, în timp ce Danemarca este cea mai fericită țară pentru persoanele care au peste 60 de ani.
Acesta a fost primul an în care raportul, lansat pe 20 martie pentru a marca Ziua Internațională a Fericirii, a analizat ratele de fericire pe grupe de vârstă, subliniază publicația.
„Am găsit rezultate destul de uimitoare”, afirmă John F. Helliwell, profesor la Școala de Economie din Vancouver, editor fondator al World Happiness Report.
„Există mari diferențe între țări în ceea ce privește fericirea relativă a populațiilor mai tinere, mai în vârstă și între populații. Prin urmare, clasamentele globale ale fericirii sunt destul de diferite pentru tineri și bătrâni, schimbându-se în mod semnificativ în ultimii zece ani”, explică Helliwell.
Rezultatele au fost obținute în urma unui parteneriat între Gallup, Centrul de Cercetare pentru Wellbeing Oxford, consiliul editorial al World Happiness Report și Rețeaua de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite.
Oamenii născuți înainte de 1965 sunt, în medie, mai fericiți decât cei născuți după 1980
Cel mai recent raport se bazează pe datele culese după începutul pandemiei COVID-19, oamenii chestionați răspunzând la întrebări între anii 2021-2023.
Potrivit raportului, oamenii născuți înainte de 1965 sunt, în medie, mai fericiți decât cei născuți după 1980.
Milenialii raportează o scădere a satisfacției privind viața de zi cu zi, cu fiecare an în care îmbătrânesc, în timp ce fericirea celor din generația baby-boomers (cei născuți între anii 1946 și 1970) crește pe măsură ce înaintează în vârstă.
La nivel global, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani raportează, de obicei, o mai mare satisfacție privind viața de zi cu zi, decât adulții în vârstă.
Conexiunile sociale, posibil factor care explică diferențele de fericire generațională
Cu toate acestea, raportul din 2024 constată că decalajul se micșorează în Europa și s-a inversat în America de Nord. Datele contrastează cu rapoartele privind satisfacția privind nivelul de viață între 2006 și 2010, când generația mai tânără din America de Nord era la fel de fericită ca și bătrânii.
„Conexiunile sociale ar putea fi un factor care explică diferențele de fericire generațională”, spune Ilana Ron Levey, director general Gallup. „Diferitele generații au niveluri diferite de conexiuni sociale și știm că sprijinul social și singurătatea influențează fericirea. Calitatea relațiilor interpersonale îi poate afecta pe tineri și pe cei bătrâni în mod diferit”, subliniază ea.
În Europa Centrală și de Est, notează Ron Levey, tinerii au avut tendința de a raporta niveluri mai mari de fericire decât persoanele în vârstă, posibil datorită conexiunii sociale. Dar datele diferă în alte părți ale lumii, inclusiv în SUA.
Scăderi dramatice, în special în America de Nord și Europa de Vest
În mai 2023, experții avertizau asupra unei crize de sănătate publică a singurătății și izolării, numind-o ”epidemie”. Un raport anterior al Asociației Americane de Psihologie a constatat că adulții din generația Z au raportat niveluri de stres mai ridicate decât generațiile mai în vârstă, sănătatea și finanțele fiind enumerate ca preocupări majore.
În Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud, bunăstarea tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a scăzut și ea începând cu anul 2019.
„Adunând datele disponibile despre bunăstarea copiilor și adolescenților din întreaga lume, am observat scăderi dramatice, în special în America de Nord și Europa de Vest”, a declarat Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare pentru Wellbeing din Oxford, editor al raportului.
