Avand in vedere faptul ca unitatea de masura la vanzarea retelelor de cablu este numarul de case pentru care serviciul este disponibil, incheierea marilor tranzactii anunta configurarea pietei in cea mai mare parte a sa, cel putin in urbanul mediu si mare, unde penetrarea cablului este de peste 60%. Patru din primele cinci companii din Romania ca marime, cu retele la nivel urban, ce reprezinta aproximativ 50% din piata, au actionariat american sau international. Un prim exemplu este Astral Telec
Avand in vedere faptul ca unitatea de masura la vanzarea retelelor de cablu este numarul de case pentru care serviciul este disponibil, incheierea marilor tranzactii anunta configurarea pietei in cea mai mare parte a sa, cel putin in urbanul mediu si mare, unde penetrarea cablului este de peste 60%. Patru din primele cinci companii din Romania ca marime, cu retele la nivel urban, ce reprezinta aproximativ 50% din piata, au actionariat american sau international. Un prim exemplu este Astral Telecom, in care AIG detine aproximativ 25%. AIG New Europe Fund este un fond de investitii directe de 320 milioane USD infiintat in 1998 de catre AIG Capital Partners. In zona Europei de Est, fondul a investit in mass-media si telecomunicatii, banci, servicii si comert/distributie. Investitiile in Romania se cifrau, in primii doi ani de la infiintare, la peste 80 milioane USD si cuprind, pe langa Astral, achizitii in Mobil Rom – Dialog si Luxten.
Un alt operator important este Romania Cable System (RCS), in care 15% din actiuni sunt detinute de Quadrant – un grup privat american de investitii, potrivit fluxului de informatii de presa Media Expres. La randul sau, firma de televiziune prin cablu Romsat este proprietatea lui Metromedia International Telecommunications. UPC, compania americana omonima, detine intre 51 si 70 procente din diverse companii de cablu romanesti care, de regula, sunt numite generic UPC Romania si insumeaza in total aproape 300.000 de abonati. Potrivit unei informatii de ultima ora (raportul trimestrial UPC), actionarii minoritari din UPC Romania si-au exprimat optiunea prin care se solicita companiei sa cumpere in totalitate actiunile la data vanzarii, 31 decembrie 2001, tranzactie de sase zerouri, cu termen de plata la 15 februarie 2002. Aceasta tranzactie va face si din UPC Romania o companie 100% americana.
Industria de cablu a produs 0,4% din PIB
Singura companie suta la suta romaneasca din consiliul director al Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC) este Terra Sat din Resita. Aceasta are aproximativ 140.000 de abonati pentru pachetul de programe de baza. Pe langa reteaua de televiziune prin cablu, compania are studiouri TV independente in fiecare filiala, din 1993 in Resita, iar apoi, succesiv, Turnu Severin, Craiova si in Pitesti, din vara anului 1999.
Romania Cable Systems (RCS) a preluat – si este singura tranzactie de nivel mare de anul acesta – o parte din reteaua de cablu CRD din Sibiu, devenind furnizor pentru peste 10.000 de abonati (reprezentand circa o treime din populatia municipiului de pe malurile Cibinului). Potrivit informatiilor de care dispuneam la inceputul lunii decembrie, CRD a semnat in urma cu aproximativ un an un precontract de vanzare cu RCS pentru toate cele trei retele: Sibiu, Baia Mare (unde este si sediul firmei) si Fagaras, cu un total de 50.000 de abonati. Conducerea RCS nu a putut fi contactata pana la inchiderea editiei pentru a confirma aceasta afacere. Dupa terminarea tranzactiei si presupunand ca Astral Telecom ramane la dimensiunea actuala, cele doua companii vor deveni sensibil egale.
Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC), principala organizatie profesionala din domeniu, are un consiliul director format din cinci membri: Astral Telecom SA (avand aproximativ 650.000 abonati, potrivit unor surse din domeniu preluate de Media Expres), Romania Cable System SA (cu peste 550.000 de abonati), Romsat Cable TV & Radio SA (peste 100.000), Terra Sat Comp SRL (aproximativ 140.000) si UPC Romania SA (peste 300.000 de abonati) si 58 de membri activi, televiziuni prin cablu si producatori de programe, care acopera aproximativ 70% din abonatii la cablu. Conform datelor IMAS, industria de televiziune prin cablu a produs anul trecut 0,4% din PIB, de trei ori mai mult decat publicitatea cheltuita pe televiziune.
Electrica detine monopolul stalpilor
Indiferent insa de provenienta capitalului, una dintre cele mai spinoase probleme in operarea retelelor o constituie inexistenta unui cadru juridic bine determinat privind infrastructura de comunicatii, si in special stalpii companiei de distributie a energiei electrice Electrica, ai societatilor de transport local sau ai RomTelecom. Toate aceste institutii adopta tarife necontrolabile pentru aceste servicii si se poate spune ca detin o pozitie de monopol in zonele unde sunt plantati, atat la propriu, cat si la figurat. Stalpii sunt „plantati” sau inlocuiti pe bani privati si intra in patrimoniul Electrica, lucru care nu este considerat tocmai cinstit de catre operatorii de cablu. Municipalitatile si regiile au tendinta sa angajeze un conflict pentru veniturile din cablu. Dovada este taxa de acces la domeniul public care trece „peste” stalpi, inventata de primarul Basescu, intr-una din variantele sale de 800 de lei pe cap de abonat. O solutie ar fi reglementarea accesului la stalpi, prin stabilirea unor taxe proportionale cu incarcarea suportului, de exemplu la numarul de cabluri montate. Stalpii nu ar trebui sa devina principala sursa pentru ca municipalitatile sa-si asfalteze strazile, sustin operatorii de cablu TV. Cei mai eficienti sunt, din perspectiva operatorului de cablu, abonatii din blocuri, unde costurile de infrastructura si chiriile pentru folosirea stalpilor pot fi ponderate prin numarul mare de platitori. Istoric vorbind, Ceausescu, care a mutat populatia la bloc, poate fi considerat un personaj ce a contribuit la succesul televiziunii prin cablu. Comparatia nu ne apartine, ea fiind culeasa dintr-o discutie informala cu un operator de cablu.