Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate de consolidarea legăturilor în domeniul apărării dintre țările Uniunii Europene, considerând că acest lucru riscă să submineze Alianța Nord-Atlantică care se confruntă cu o Rusie tot mai activă, transmite Mediafax.
"Nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”, a afirmat Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO.
Wheelbarger a mai precizat că SUA vor să se asigure că o cooperare mai strânsă între statele UE nu va reduce rolul membrilor NATO în Afganistan și Irak.
Oficialul American a dat aceste declarații în condițiile în care Jim Mattis, secretarul Apărării din SUA, se va întâlni la Bruxelles cu omologii săi din țările NATO. În contextul acestor întâlniri, este de așteptat ca Mattis să încurajeze statele membre ale alianței să-și sporească cheltuielile militare. De asemenea, Washingtonul pledează şi pentru o intensificare a cooperării între statele NATO în condiţiile în care SUA consideră ameninţarea reprezentată de Moscova drept o prioritate a noii sale strategii de apărare.
În urmă cu trei luni, liderul țărilor Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei, Maltei și Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Sttructurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activitățile de cooperare militară.
Planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO.
Wheelbarger a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco "atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO".
"Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO", a declarat oficialul american, adăugând: "Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse".
Tomas Valasek, director al Carnegie Europe şi fostul ambasador al Slovaciei la NATO, a afirmat că orice efort din partea Statelor Unite împotriva politicii UE de securitate şi apărare comună ar fi "o pierdere de timp şi energie".
Înaintea întrunirii NATO, secretarul american al Apărăii a afirmat că Statele Unite vor căuta să "abordeze modernizarea alianţei şi împărţirea corectă a obligaţiilor".
„Vom continua astăzi să pledăm că fiecare stat membru trebuie să-şi respecte în totalitate obligaţiile, partea corectă a obligaţiilor”, a declarat Mattis.
În prezent, doar cinci dintre cele 28 de state membre UE alocă cel puţin 2% din PIB apărării – Marea Britanie, Estonia, Polonia, Grecia şi România.
Statele Unite se află pe primul loc în domeniul cheltuielilor pentru apărare, având un buget militar mai mare decât totalul celorlalte ţări membre, echivalentul a 3,61% din PIB-ul american.
Statele Unite vor să susţină activ eforturile statelor NATO de a se asigura că trupele militare se pot deplasa prin Europa, în caz de necesitate. Miniştrii apărării vor discuta şi planul pentru constituirea unui nou centru de comandă NATO – primul de la sfârşitul Războiului Rece, fapt ce reflectă îngrijorarea cu privire la acţiunile Rusiei, după ce Moscova a anexat Peninsula Crimea în anul 2014.